Cu Dor Transilvan şi Jucul Someşan

Lungimea traseului european şi oboseala autocarului ,,Volvo’’, ce aleargă de vreo 14 ani pe drumurile continentului, nu a marcat câtuşi de puţin exuberanţa tinereţii artiştilor din cele două ansambluri folclorice pregătite cum se cuvine de managerii artistici ai genului, cunoscutul impresar şi creator de grupuri folclorice şi un priceput instructor al dansului popular tradiţional, Paul Mureşan, crescut şi promovat din… pepiniera artistică ,, Dor transilvan’’, adusă pe scenele noastre şi ale lumii, cu 23 de ani în urmă, de acest impresar, împătimit iubitor al dansului şi cântecului popular, Tiberiu Groza.

Nu am numărat opririle şi nici schimburile la volan a celor doi…piloţi de mare profesionalism, dar am privit cu ochii mei şi ai… aparatului foto splendorile create de natură şi om în România, Ungaria, Slovenia şi Italia, pe lungimea celor şase mii de km parcurşi. Frumuseţea traseului, explozia tonifiantă a celor aproape 40 de tineri obişnuiţi cu frumoasele turnee în lume, ca virtuoşi mesageri ai folclorului românesc de mare valoare artistică, m-au contaminat prin propria lor motivaţie. Poate chiar de aceea reproduc o simplă, dar pilduitoare cugetare a tinerei eleve – dansatoare în ansamblul Dor Transilvan, Loredana Biriş, care mărturisea că dimensiunea artistică nu poate fi comparată cu cea a distanţelor, prima – dă viaţă gândurilor, talentului, sentimentelor, a doua ce nu exclude…oboseala.

Cu optimism, curiozitate şi chiar oboseală după o zi şi o noapte de… mărşăluit, ajungem la…porţile Romei. Mai în glumă, mai în serios, Tiberiu Groza ne reaminteşte că toate drumurile duc la…Roma. Şi cum, în august, capitala fostului imperiu roman este ticsită de turişti din toată lumea, greu am găsit un loc de parcare, periferic, dar aproape de metrou.

Sătui de transportul de suprafaţă, l-am acceptat şi pe cel subteran, până în centrul istoric al…capitalei lumii.

Coborând în centrul istoric al Europei, tinerii artişti din ansamblurile ,, Dor Transilvan’’ şi ,, Jucul Someşan’’ au vizitat Forul Roman, Colosseum-ul, construit acum aproape 2000 de ani de cel mai mare amfiteatru al antichităţii, fiind măsura geniului constructorilor romani, locul unde se adunau peste 50 de mii de oameni pentru a urmări luptele de gladiatori.

În această minune arhitecturală s-a sărbătorit şi cucerirea Daciei, iar zidurile ei, cu cele trei impunătoare etaje, arată şi azi turiştilor măreţia celor 80 de arcuri ce personalizează fiecare etaj.

Eternul oraş al celor şapte coline, cu atâtea edificii reprezentative ale patrimoniului umanităţii, ne-a oferit drum liber spre Columna lui Traian, spre cele 900 de biserici şi 200 de palate; dar mai aproape a fost Piaţa Sf. Petru, unde Papa îşi prezintă binecuvântările, vizitând Bazilica Sf. Petru, Palatul Vaticanului, prestigioasa Bibliotecă şi Muzeul Vaticanului cu Capela Sixtină, unde se găsesc valoroasele opere ale lui Leonardo Da Vinci, Rafael, Botticelli şi alţi mari artişti ai vremurilor demult apuse.

O zi ce nu se poate uita pentru valoarea masajului istoric al capodoperelor arhitectonice renascentiste, opulenţa construcţiilor, imensitatea pieţelor, palatele în stil baroc, toate făcând din capitala italiană un mare pol al traficului turistic internaţional, la care au subscris şi cele două ansambluri artistice Clujene.

Şi cum autocarul s-a… odihnit nouă ore, din nou la drum, spre Sicilia! A fost o noapte în care viteza medie a urcat spre 100 km/oră datorită infrastructurii de excepţie. Când şi cum au putut să construiască italienii ăştia atâtea autostrăzi, atâtea tunele (vreo 37 am numărat între Mistretta şi Palermo, pe 150 de km distanţă), în timp ce noi ne-am chinuit aproape 10 ani să terminăm o… nimica toată între Turda şi Gilău. Şi la ce preţuri!?

Ajunşi pe micuţul…continent dintre ape, cu ajutorul imensului bac pe care s-au îngrămădit TIR-uri, autocare şi autoturisme, gazdele Festivalului Internaţional de Folclor de la Mistretta, au salutat cu aleasă prietenie ansamblurile Clujului şi României, prezentând cazarea şi programul festivalurilor folclorice din regiunea Messina, unde au urcat pe scene şi dansatorii şi instrumentiştii ce au asigurat suportul muzical cerut de repertoriul celor două team-uri artistice.

Primul festival folcloric internaţional din acest august fierbinte din sudul Italiei, s-a consumat la Gagliono, o localitate fixată în pântecele unui deal muntos, unde spectacolul a început cu parada portului popular oferit spectatorilor de ansambluri venite din Chile, Brazilia, Grecia, Bosnia-Herţegovina, România şi Italia. Spectacolul prezentat de artiştii celor şase ţări a fost la înălţime, atât la propriu cât şi la figurat, publicul de aici urmărind şi aplaudând pentru prima oară dansul, jocul şi portul tradiţional din care nu a lipsit frumoasa ie românească.

Un al doilea festival, unde organizatorii s-au declarat încântaţi de prezenţa artiştilor clujeni, s-a desfăşurat în splendidul oraş al ceramiştilor, Santo Ştefano Di Camastra, unde o româncă, pribegită pe acolo de mai mulţi ani, după ce şi-a şters lacrimile cu batista, a îngenunchiat şi a sărutat tricolorul purtat de membrii grupării noastre artistice. În acest dichisit oraş, străzi întregi sunt dotate cu bănci din ceramică, coşuri de gunoaie din ceramică, firmele de pe frontispiciul clădirilor sunt tot din ceramică, obiectele de uz gospodăresc din ceramică, ateliere unde se prelucrează ceramica în numeroase produse, inclusiv artizanale. La tot pasul cu meşteri tineri şi octogenari, iar expoziţiile cu vânzare fac deliciul străzilor, prin variaţiuni artistice, coloristice şi forme geometrice.

Apreciabile dimensiuni valorice a avut şi ediţia a XXIII-a a festivalului folcloric de aici, desfăşurat de la orele 22, la care şi-au adus contribuţia artişti din Brazilia, România, Bosnia-Herţegovina, Chile şi Italia.

Lângă Samba braziliană, numerosul public a ovaţionat jocurile de pe Câmpia Transilvaniei, jocurile din Codru şi Bihor, Căluşul şi Crihalma.

Pentru remarcabila prezenţă scenică, ansamblurile noastre au primit din partea primarului oraşului o valoroasă plachetă realizată de experimentaţii ceramiştii ai locului.

(continuare în numărul de mâine al ziarului)

Dumitru VATAU

Articole din aceeasi categorie