Corina Creţu, despre regionalizare şi cum ştie România să folosească banii europeni

Comisarul european pentru politică regională, Corina Creţu, vorbeşte într-un interviu acordat ziarului Făclia despre felul în care România foloseşte intrumentele finaciare europene puse la dispoziţie în cadrul actualului exerciţiu financiar, despre importanţa regionalizării în procesul de absorbţie a fondurilor europene, precum şi despre problema managementului deşeurilor din ţara noastră. Totodată, Corina Creţu vine cu informaţii noi legate de proiectul privind spitalul regional de urgenţă de la Cluj, finanţat de UE.

– Doamnă comisar european Corina Creţu, care ar fi principalele concluzii desprinse în urma dezbaterii organizate, recent, la Cluj-Napoca de Comisia de dezvoltare regională (REGI) din Parlamentul European?

– Corina Creţu: A fost o idee inspirată de a organiza această dezbatere alături de europarlamentarii din Comisia pentru Dezvoltare Regională a Parlamentului European (REGI), într-o regiune care este una dintre “campionii” din România la capitolul absorbţie. Regiunea Nord-Vest a reuşit să investească 407 milioane de euro în sprijinul întreprinderilor mici şi mijlocii. M-am bucurat să-i revăd la Cluj pe colegii din Comisia REGI a Parlamentului European şi împreună am discutat cu autorităţile locale şi centrale despre proiecte de succes ale zonei, concretizate cu ajutorul fondurilor europene, precum şi despre problemele cu care aceştia se confruntă. Succesul înregistrat în consolidarea sectorului privat în regiunea Nord- Vest se datorează şi Iniţiativei “Regiuni mai puţin dezvoltate”, pe care am lansat-o în mandatul meu, şi care se concentrează pe o specializare regională inteligentă. În cazul României, această iniţiativă se concretizează deja în regiunile Nord-Vest şi Nord-Est, prin intermediul a două proiecte pilot. În acest sens, în ultimii doi ani a fost oferită expertiză internaţională şi consultanţă pentru a promova o colaborare mai bună între universităţi, companii şi administraţiile publice, şi pentru a le ajuta să valorifice la maxim capitalul şi potenţialul pe care îl au. Cunoştinţele şi inovaţiile în domenii, precum tehnologia informaţiei, reprezintă alte resurse importante pentru regiune, în care ne propunem să investim în continuare. M-am bucurat să văd că autorităţile române analizează oportunităţi de a spori sprijinul acordat beneficiarilor şi, în special, oraşelor. Acest sprijin urmează să contribuie la succesul politicii de coeziune, să permită oraşelor să-şi consolideze cu adevărat capacitatea administrativă pentru a gestiona mai bine strategiile de dezvoltare urbană integrată şi să atragă investiţii, care vor spori bunăstarea şi calitatea vieţii cetăţenilor. Aş vrea să mai adaug faptul că pentru a facilita şi mai mult accesul la finanţarea start-up-urilor şi a întreprinderilor mici şi mijlocii, Direcţia Generală pentru Politică Regională şi Urbană a Comisiei şi Banca Europeană de Investiţii vor organiza în noiembrie un eveniment la Cluj-Napoca tocmai pentru a creşte gradul de conştientizare privind instrumentele financiare disponibile şi pentru a împărtăşi cele mai bune practici de susţinere a proiectele inovatoare, implementate în alte regiuni ale UE.

– Rep: Deja au trecut trei ani din actualul exerciţiu financiar european. Cât de bine şi-a făcut România temele pentru a reuşi să cheltuie banii puşi la dispoziţie de UE pentru perioada 2014-2020?

– Corina Creţu: Programele operaţionale naţionale au fost adoptate între 2014 şi 2016. Până acum a fost suficient timp pentru a pregăti şi finanţa primele proiecte. Din păcate, implementarea a început cu întârzieri şi blocaje. Pentru a spori eficienţa implementării, au fost depuse foarte multe eforturi atât la nivelul Comisiei Europene, cât şi al autorităţilor din România pentru a accelera consolidarea capacităţii administrative a beneficiarilor şi implicit a-i sprijini în dezvoltarea de proiecte de înaltă calitate. Am stabilit precondiţii clare – condiţionalităţi ex-ante – în regulamentele pentru perioada 2014-2020, tocmai pentru ca statele membre să fie mai bine pregătite şi a asigura astfel o mai bună implementare a fondurilor europene în actuala perioadă de programare. În cazul României, până în prezent, majoritatea condiţionalităţilor ex-ante au fost îndeplinite, mai sunt doar trei în curs de evaluare la nivelul Comisiei Europene. M-am bucurat să văd că au fost realizate progrese însemnate în timpul verii. România a finalizat definitiv desemnarea tuturor autorităţilor de management a fondurilor, ceea ce înseamnă că sistemul de implementare din România este acum pregătit şi aprobat. Rambursările sunt în curs de alocare – Comisia a plătit deja României aproximativ 450 de milioane de euro. Astfel, nu mai vorbim despre “absorbţie zero”.

– Rep: Au fost voci, chiar în rândul europarlamentarilor prezenţi la dezbaterea de la Cluj, care arătau că nerealizarea procesului de regionalizare şi descentralizare constituie un obstacol în ceea ce înseamnă atragerea de fonduri UE. Cât sunt de adevărate aceste afirmaţii din moment ce în exerciţiul financiar trecut am ajuns la peste 90 la sută absorbţie?

– Corina Creţu: Obiectivul politicii de coeziune este acela de a sprijini crearea de locuri de muncă, creşterea competitivităţii întreprinderilor, creşterea economică, dezvoltarea durabilă şi îmbunătăţirea calităţii vieţii cetăţenilor în toate regiunile şi oraşele din Uniunea Europeană. Modul de organizare regională a fiecărui stat membru, central sau regional, este alegerea statului membru şi ţine de prevederile constituţionale ale fiecărei ţări. În perioada 2007 – 2013, România s-a confruntat cu dificultăţi şi întârzieri în utilizarea fondurilor alocate de UE, în special din cauza unei capacitaţi administrative deficitare, a unui număr insuficient de proiecte, a barierelor legislative (cum ar fi, de exemplu, în cazul achiziţiilor publice) şi a întârzierilor în implementarea proiectelor. Deşi cifrele exacte în ceea ce priveşte investiţiile efectuate în România vor fi cunoscute numai după încheierea exerciţiului bugetar european curent, în baza cererii de plată finală prezentată de autorităţile române, rata de absorbţie este în prezent de cca. 90%. În ceea ce priveşte rezultatele concrete, fondurile UE au avut o contribuţie importantă la îmbunătăţirea vieţii cetăţenilor români: au fost create peste 51 de mii de locuri de muncă, au fost sprijinite direct 2.700 de întreprinderi mici şi mijlocii, au fost deschise 893 de laboratoare noi de cercetare şi dezvoltare, 2488 de şcoli şi inspectorate şcolare au fost conectate la internet în bandă largă, au fost reabilitate 100 de ambulatorii şi spitale. La acestea se mai adaugă 500 de unităţi educaţionale modernizate; 301 de km de drumuri, construite în cadrul reţelei transeuropene de transport; mai mult de 2.400 km de drumuri judeţene reabilitate; 287 de municipalităţi au beneficiat de investiţii în instalaţii de apă şi canalizare; au fost închise 299 depozite ilegale; peste 40 000 de apartamente au beneficiat de investiţii în eficienţa energetică, şi exemplele ar putea continua.

– Rep: Unul dintre domeniile în care România este deficitară este cel al managementului deşeurilor. În ce măsură ţara noastră mai poate remedia problemele în această zonă şi dacă există riscul aplicării de sancţiuni împotriva României?

– Corina Creţu: Gestionarea deşeurilor în România este una dintre preocupările principale ale Comisiei. România are cea mai mare rată de depozitare a deşeurilor din Europa, în timp ce rata de reciclare este cea mai mică. Şi depozitele ilegale din întreaga ţară sunt departe de a fi o excepţie. Acest lucru nu este acceptabil, deoarece şi cetăţenii români merită sisteme modernizate de gestionare a deşeurilor, care au rolul de a proteja atât mediul înconjurător, cât şi sănătatea populaţiei. Atunci când este gestionat corespunzător, sectorul deşeurilor poate fi, de asemenea, un stimulent pentru mediul de afaceri şi crearea de noi locuri de muncă. În perioada de programare 2007 – 2013, Comisia a sprijinit intens dezvoltarea infrastructurii şi a noilor sisteme naţionale de gestionare a deşeurilor. Peste 700 de milioane de euro au fost alocaţi pentru 40 de proiecte, care au generat însă rezultate destul de slabe până la momentul actual. Aproape nici unul dintre proiectele finalizate nu este pe deplin operaţional, iar multe din ele sunt încă în desfăşurare.

– Rep: Programul Operaţional Regional 2014-2020 prevede, printre altele, finanţarea a trei spitale regionale, dintre care unul la Cluj. În ce fază se află aceste proiecte?

– Corina Creţu: Este adevărat că pregătirea procedurilor de investiţii în spitalele regionale a demarat mai lent decât ne aşteptam. Cu toate acestea, trebuie să ţinem cont de faptul că înainte de a începe orice construcţie, aceasta se supune unei pregătiri tehnice amănunţite, care necesită mult timp şi resurse. Ne bucurăm să vedem că s-au făcut paşi importanţi în ultimele 8 luni. Avem acum o echipă performantă şi pe deplin angajată în pregătirea acestor investiţii, reunind Ministerul Sănătăţii, Banca Europeană de Investiţii şi mai multe servicii ale Comisiei. Potrivit estimărilor, cererile pentru cele trei proiecte mari de renovare şi echipare a spitalelor, care urmează să fie co-finanţate de Fondul European de Dezvoltare Regională, vor fi finalizate la sfârşitul lunii aprilie a anului viitor (2018). De remarcat că aceste trei proiecte de investiţii în domeniul sănătăţii fac parte dintr-o strategie mai amplă de reformare a sistemului de sănătate şi de consolidare a serviciilor medicale la nivelul asistenţei primare, comunitare şi ambulatorii. Să nu uităm că autorităţile române s-au angajat să eficientizeze întregul sistem de sănătate, în special prin reducerea spitalizării preventive şi transferarea mai multor resurse către servicii medicale cum ar fi: îngrijirea pe termen lung, îngrijirea în procesul de recuperare a pacientului şi îngrijiri medicale uzuale, de fiecare zi. În afara faptului că la nivelul serviciilor DG Regio suntem implicaţi direct în toate etapele de pregătire a celor trei spitale regionale, mă voi asigura că serviciile pe care le conduc vor acorda o atenţie specială evaluării acestor proiecte.

– Rep: Ieşirea Marii Britanii din UE va afecta bugetul european. În plus, se anticipează cheltuieli suplimentare pentru crearea unor Forţe Armate Europene, iar soluţionarea problemelor legate de refugiaţi şi imigranţi va necesita şi o finanţare consistentă. În ce măsură acestea vor influenţa politica de coeziune după 2020?

– Corina Creţu: Consider că ieşirea Marii Britanii din UE nu ar trebui să fie factorul cheie în procesul de stabilire a viitoarelor priorităţi bugetare ale UE. Acest lucru trebuie să se bazeze pe un concept clar al valorii adăugate a UE, o analiză a eficienţei şi a eficacităţii banilor cheltuiţi la nivelul UE, raportată la rezultatele obţinute în atingerea obiectivelor politicilor UE. În general, cred că este prea devreme acum să anticipăm bugetul oricărui instrument al UE după 2020.

Rep: Se vorbeşte despre o Europă cu două viteze. Cât de mult ar fi influenţată strategia de coeziune de o asemenea abordare la nivel european?

Corina Creţu: Comisia Europeană, prin vocea preşedintelui Juncker a prezentat o serie de opţiuni credibile statelor membre, pentru a consolida pe mai departe unitatea celor 27 de state membre. Este un moment, cred, potrivit, poate cel mai potrivit moment să vorbim despre viitorul Uniunii Europene. Avantajul este că, pentru prima dată din istoria noastră ca membru al UE, România are posibilitatea să aibă un cuvânt de spus, să-şi facă alianţe, pentru a opta pentru una dintre cele cinci scenarii. Este doar începutul unei dezbateri intense, oneste, despre viitorul nostru şi cred că este momentul să facem toate eforturile pentru a asculta şi vocea cetăţenilor şi a acţiona în consecinţă. Îmi doresc să comunicăm mai bine tot ceea ce am făcut cu ajutorul politicii de coeziune în toate statele membre. Este o realitate faptul ca doar o treime din europeni au auzit de politica de coeziune, deşi oamenii se plimbă zilnic pe holurile spitalelor modernizate din banii UE. Politica de coeziune reprezintă cea mai concretă şi vizibilă expresie a solidarităţii europene: vine cu soluţii pentru nevoile şi preocupările oamenilor, responsabilizează, favorizează drepturile şi oferă posibilităţile egale pentru toţi, bazându-se pe un dialog permanent între diferitele nivele de guvernare. Pe scurt, aşa cum îmi place mie să spun, politica de coeziune este liantul care ţine Europa împreună împotriva curentului care promovează din ce în ce mai intens fragmentarea UE, făcând eforturile şi investiţiile UE vizibile în toate regiunile europene.

– Rep: Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a lansat, la începutul mandatului său, acel plan gigant de atragerea fondurilor. Cum se raportează România la acest proiect?

– Corina Creţu: Planul de investiţii pentru Europa, aşa-numitul Plan Juncker, reprezintă o oportunitate imensă de a stimula investiţiile şi crearea de noi locuri de muncă în România. Mă bucur să constat că România începe să folosească această oportunitate. Până în prezent, peste 600 de milioane de euro au fost aprobate pentru proiecte din România, ceea ce va genera cca. 2 milioane de euro investiţii, în total. Aceasta înseamnă că peste 2 200 de întreprinderi mici şi mijlocii din România vor beneficia de suport din partea Fondului european pentru investiţii strategice, creând astfel locuri de muncă pentru români. Proiectele aprobate până în prezent includ sprijinirea fermierilor care întâmpină dificultăţi în obţinerea de împrumuturi bancare, modernizarea facilităţilor private de sănătate, suportul tranziţiei la televiziunea digitală şi finanţarea, pe teritoriul României, a proiectului de interconectare a reţelei de transport de gaz Bulgaria – România – Ungaria – Austria. Este important să subliniem faptul că Fondul european pentru investiţii strategice sprijină proiecte cu caracter social şi de dezvoltare, care altfel ar avea dificultăţi în atragerea finanţării de pe piaţă. Însă, datorită garanţiei UE, proiectele reuşesc să atragă şi investitori privaţi. România încă mai trebuie să depună eforturi pentru a îmbunătăţi mediul de afaceri şi a creşte eficienţa administraţiei publice. De asemenea, aş încuraja comasarea proiectelor mici, astfel încât să poată avea acces la resursele Fondului European pentru Investiţii Strategice. O evoluţie rapidă în procesul de constituire a unei bănci naţionale de promovare a investiţiilor ar contribui, de asemenea, la utilizarea pe deplin a acestei mari oportunităţi. Banca Europeană de Investiţii (BEI) va furniza un împrumut de 7.5 milioane de euro companiei GreenFiber International SA pentru a finanţa un proiect în domeniul reciclării şi economiei circulare. Această acţiune beneficiază de sprijinul Fondului european pentru investiţii strategice (FEIS), pilonul principal al Planului de investiţii pentru Europa (aşa-numitul Plan Juncker). Proiectul va sprijini crearea unui număr de 280 locuri de muncă şi va mări volumul de deşeuri colectate şi procesate cu peste 50.000 tone pe an.

Cu aceeaşi ocazie, Fondul European de Investiţii (FEI) a semnat trei noi acorduri în cadrul Iniţiativei pentru IMM-uri din România, cu BRD-Groupe Société Générale, ING şi Libra Internet Bank. Se aşteaptă ca acestea să faciliteze accesul la finanţare pentru aproximativ 300 de IMM-uri şi companii de tip start-up, interesate să îşi dezvolte afacerile. Prin intermediul acestui proiect FEIS orientat spre viitor, Planul de investiţii lucrează în beneficiul românilor. Salut, de asemenea, cele trei noi acorduri din cadrul Iniţiativei pentru IMM-uri şi mă bucur să văd că acest program inovator din cadrul politicii de coeziune are rezultate pe teren.

Interviu realizat de Cosmin PURIŞ