Conferinţele ASTREI Dejene: „Unirea Basarabiei cu România – 1918”

Pe 27 martie 1918 Sfatul Ţării (Parlamentul Republicii Democratice Moldoveneşti) a votat unirea Basarabiei cu România: „În numele poporului Basarabiei, Sfatul Ţării declară: Republica Democratică Moldovenească (Basarabia) în hotarele ei dintre Prut, Nistru, Dunăre, Marea Neagră şi vechile graniţe cu Austria, ruptă de Rusia acum o sută şi mai bine de ani, din trupul vechii Moldove. În puterea dreptului istoric şi dreptului de neam, pe baza principiului ca noroadele singure să-şi hotărască soarta lor, de azi înainte şi pentru totdeauna se uneşte cu mama ei România. Trăiască unirea Basarabiei cu România de-a pururi şi totdeauna! Semnează: Preşedintele Sfatului Ţării – Ion Inculeţ; Vice- preşedinte – Pantelimon Halippa; Secretarul Sfatului Ţării – I. Buzdugan”.

În mijlocul aclamaţiilor sălii, decizia a fost adusă la cunoştiinţa primului ministru Marghiloman, care, în numele poporului român, al guvernului României şi al Regelui, a luat act de Declaraţie şi a primit Unirea. Era, după cum avea să spună Regele Ferdinand, „înfăptuirea unui vis care demult zăcea în inimile tuturor românilor de dincolo şi de dincoace de apele Prutului”.

Unirea a fost primită cu entuziasm şi satisfacţie de românii de pretutindeni şi a stimulat lupta de eliberare a românilor aflaţi sub stăpînire străină, Basarabia fiind prima dintre provinciile istorice care s-a unit cu România. Au urmat celelalte provincii românești – Transilvania, Crișana, Banatul, Maramureșul și Bucovina -, pentru ca, la 1 Decembrie 1918, să fie creată România Mare.

Actul istoric, petrecut în urmă cu 98 de ani, a fost evocat marţi, 29 martie, în cadrul „Conferinţelor Astrei Dejene”, eveniment organizat de Despărţămîntul „Dr. Teodor Mihali” al ASTRA, care a marcat totodată şi deschiderea anului cultural astrist la Dej.

Sub genericul „Unirea Basarabiei cu România – 1918”, prelegerile au fost susţinute de: prof. Cristian Păltinean („Basarabia – lacrima neamului românesc”), prof. dr. Ligia Dănilă („Sprijinul mişcării feministe în acţiunile unioniste din 1918”) şi col (r). prof. dr. Vasile Ştefan Tutula („Protejarea actului unirii Basarabiei cu România prin inteligenţă şi fermitate”). Moderator: ec. dr. Radu Gavrilă, preşedintele ASTRA Dej.

Momentul dedicat rememorării unei pagini importante din istoria României s-a încheiat cu lansarea volumului de poezii „În dulce grai”, de Zamfira Toderici, apărut la sfîrşitul anului trecut la Editura Astra-Dej. Cu o prefaţă semnată de poeta Vica Zeitler, cartea s-a bucurat de o prezentare făcută cu competenţă şi sensibilitate de alte trei poete, colege de cenaclu cu autoarea, Raveca Vlaşin, Elena Valeria Ciura şi Elena Mereuţă.

Şi asta deoarece: „Printre cei aleşi de Domnul pe Pămînt pentru a aduce echilibru şi armonie, pentru a induce în fiecare om o stare de bine se numără şi creatorii de frumos. În acest context vom aminti-o pe colega noastră, d-na Zamfira Toderici, a spus Elena Ciura – care debutează editorial la vîrsta aşteptatei odihne, după o viaţă dedicată educării copiilor altor mame. Un astfel de om nu se poate retrage din viaţa socială brusc, ciclul activităţii nu se curmă, ci se înlocuieşte! Ce compensaţie i-a dat Doamne-Doamne în locul şcolii? Îndemnul de a scrie, de a continua dialogul cu cei mici sau, de-acum, cu mai marii ei prieteni, chiar dace o va face virtual. Aşa, presupun eu că s-a născut ideea imortalizării gîndurilor şi sentimentelor încredinţate hîrtiei, unei prietene pure, necuvîntătoare, care nu te critică, îţi dă un scop nobil, nu te face peste noapte geniu, dar îţi lasă loc mai multor opţiuni. Şi care te împlineşte. Şi te motivează să trăieşti frumos şi cu folos, îţi redă încrederea în tine şi sentimental utilităţii între semeni. Să nu uităm că poezia înseamnă confesiune, rugăciune, eliberare…”

O după amiază întru istorie şi poezie, desfăşurată la Cercul Militar, în prezenţa primarului Costan Morar, viceprimarului Aurelian Mureşan, părintelui protopop ortodox Ioan Buftea şi părintelui protopop greco-catolic Augustin Biriş, a prietenilor astrişti din Năsăud, Bistriţa şi Beclean, astriştilor de la Cercurile ASTRA Vad şi Căşeiu şi, nu în ultimul rînd, a membrilor Despărţămîntului ASTRA Dej.

M. Vaida