Concert omagial dedicat Centenarului Colegiului Naţional „Emil Racoviţă”

Opera Română din Cluj-Napoca a marcat, vineri seara, Centenarul Colegiului Naţional „Emil Racoviţă” printr-un spectacol intitulat „Gala Goethe – Centenar la „Racoviță”’, în regia semnată de Rareş Trifan, avându-l la pupitrul dirijoral pe maestrul Adrian Morar.

În alocuţiunile rostite în deschiderea concertului, directorul Operei Române, baritonul Florin Estefan, şi directorul Colegiului Naţional „Emil Racoviţă”, profesorul Constantin Corega, au evidenţiat însemnătatea acestui moment aniversar, care onorează o instituție de frunte din sistemul educațional românesc. ”Şi Colegiul „Emil Racoviţă” și Opera Română din Cluj celebrează, în 2019, un secol de activitate. Pe 25 mai 2020, Opera Română își va sărbători centenarul printr-un spectacol de excepție cu „Aida” de Verdi, operă grandioasă, care a deschis, în anul 1920, prima stagiune a instituției culturale din orașul aflat în inima Transilvaniei”, a spus Florin Esteban. ”Se împlinesc, azi, 15 noiembrie, 151 de ani de la nașterea patronului spiritual ales pentru școala noastră, savantul Emil Racoviță.

În 2019 s-au împlinit 100 de ani de educație în limba română în unitatea de învățământ de prestigiu de pe strada Mihail Kogălniceanu”, a punctat Constantin Corega.

În faţa sălii pline au făcut dovada virtuozităţii artistice sopranele Veronica Fizeşan, Diana Ţugui, Maria Popa, mezzosoprana Liza Kadelnic, tenorii Eusebiu Huţan şi Sorin Lupu, baritonii Bogdan Nistor şi Geani Brad, basul Petre Burcă, precum şi corul Operei Naţionale. Publicul a răsplătit cu prelungi aplauze evoluţiile artiştilor care au interpretat arii, cavatine, lieduri și serenade ale compozitorilor Franz Schubert, Jules Massenet, Charles Gounod, Gaetano Donizetti, Ambroise Thomas, Hector Berlioz și Arrigo Boito.

Printre personalităţile care au participat la acest reuşit eveniment cultural s-au numărat academicianul prof. univ. dr. Ionel Haiduc, marele actor Florin Piersic, inspectorul general profesor Valentin Cuibus al Inspectoratului Şcolar Judeţean Cluj, directorul Colegiului Naţional „Emil Racoviţă”, profesor Constantin Corega, Mitropolitul Clujului, Maramureșului și Sălajului, Înaltpreasfinţitul Andrei Andreicuț, multe nume cunoscute din învăţământul şi viaţa culturală ale oraşului.

Manifestarea a prilejuit o simbolică aşezare în oglinzi paralele a celebrului savant român Emil Racoviţă (1868-1947) – biolog de renume mondial, explorator al Antarcticii, fondator al biospeologiei şi al primului institut de speologie din lume -, şi a poetului, dramaturgului şi romancierului german Johann Wolfgang Goethe (1749-1832). Între cele două personalităţi există certe „afinităţi elective” („Afinitate electivă” – roman de Goethe, publicat în 1809). Goethe descoperise, în 1778, la Ilmenau, o veche mină de argint, devenită o peşteră spectaculoasă. Primul său impuls a fost să repună în exploatare zăcământul, pentru a surmonta, astfel, dificultăţile financiare prin care trecea. Dar peştera avea şi alte preţioase comori – flora şi fauna -, pe care scriitorul începe să le cerceteze. Ulterior, geologia şi mineralogia devin pentru el preocupări curente. În 1790, Goethe a publicat comunicarea „Metamorfoza plantei”, cu numeroase ipoteze referitoare la geneza unor componente ale structurilor vegetale. În timpul sejurului de lungă durată în Italia, scriitorul german a cercetat modul în care au evoluat unele plante de-a lungul secolelor. Era interesat și de extragerea zahărului din sfeclă şi de reciclarea hârtiei folosind acidul clorhidric. Făcea diverse experimente în laboratorul de chimie al Institutului din Jena, fondat de el. Pe de altă parte, încerca să găsească noi metode de turnare a metalului. Goethe a fost un adept al teoriilor privind evoluționismul. La aproape trei decenii după moartea sa, apărea revoluţionara lucrare a lui Charles Darwin „Originea speciilor (1859).

***

Emil Racoviţă a fost membru titular al Societăţii Zoologice a Franţei (1893) şi preşedintele de onoare al acesteia (1925), membru al Societăţii române de Geografie (1900), al Societăţii Naturaliştilor din România (1900), al Societăţii de Geografie din Paris (1900), al Societăţii de Geologie a Franţei (1901), al Societăţii Entomologice a Franţei (1906), membru corespondent al Societăţii Zoologice din Londra (1910), preşedinte al Societăţii Speologice din Paris (1910), membru corespondent al Societăţii de Ştiinţe naturale din Barcelona (1922), membru al Institutului naţional de Antropologie din Paris (1922), doctor honoris causa al Universităţii din Lyon (1923), membru al Societăţii Etnografice române (1923), al Societăţii de Biologie din Paris (1925), al Societăţii române de Geologie (1930) şi preşedinte al acesteia (1934), membru corespondent al Societăţii spaniole de Istorie naturală din Madrid (1930), fondator al Societăţii de Biogeografie din Paris (1935), membru corespondent al Academiei de Medicină din Paris (1944), membru al Societăţii Zoologice din Londra (1947).

Președintele racovițist al Academiei

Personalități de renume prezente la evenimentul sărbătoresc de la Opera Română au avut amabilitatea să creioneze succint, pentru cotidianul ”Făclia”, amintiri sau puncte de vedere despre instituția clujeană de învățământ preuniversitar.

Reporter Făclia: Domnule academician Ionel Haiduc, sunteți absovent al Liceului ”Emil Racoviță”, promoția 1953/1954, ca șef de promoție… În această seară, sunteți prezent la un eveniment care aduce un prinos de recunoștință reputatei instituții de învățământ clujene.

Academician Ionel Haiduc: Cred că faimosul Colegiu ”Emil Racoviță” este printre cele mai bune din țară. A fost un privilegiu să fiu elev și absolvent al acestei școli. Am fost șef de promoție din întâmplare. Am avut profesori excepționali. Din promoția mea, trei absolvenți au ajuns membrii ai Academiei Române. Profesorii noștri ne-au îndrumat cu multă pricepere, au fost devotați profesiei. Noi am fost o promoție cu zece clase, nu cu 12, precum cele ulterioare. Am avut un profesor de chimie excelent, care mi-a încredințat cheia laboratorului de chimie și mi-a permis să studiez opere de specialitate și să fac mici experiențe, mici lucrări practice; acest avantaj a conturat decisiv opțiunea mea pentru studii universitare în acest profil și pentru cariera mea.

Florin Piersic își iubește profesorii de matematică

Reporter Făclia: Ne bucurăm enorm, Florin Piersic, să vă vedem printre spectatorii acestei Gale de la Opera Română. Ați fost un elev silitor al Liceului de băieţi nr. 3, azi Colegiul ”Emil Racoviță”. V-am regăsit în anul şcolar 1946-1947, printre învățăceii premiați la finele clasei întâi. Unul dintre colegii dumneavoastră mai mari, din clasa a IV-a, a fost viitorul arheolog și istoric Hadrian Daicoviciu (1932-1984), fiul renumitului universitar Constantin Daicoviciu…

Florin Piersic: Întocmai precum spuneți. Eram bun îndeosebi la română, mai puțin la matematică. Dar celor doi profesori de matematică, dascăli excepționali, le păstrez o vie amintire, îi am și acum, aici, în adâncul inimii mele. Le spuneau colegilor de cancelarie ai domniilor lor că nu vor scoate ei din mine un matematician, fiindcă eu îmi doream să dau admitere la actorie. Însă aveam norocul să mă noteze în catalog pe baza unor răspunsuri la probleme pe care le cunoșteam, mă prindeau pe picior bun, cum s-ar zice, și chiar avem nota 9 la această disciplină. Tata dorea să mă facă medic veterinar, dar eu am dat examen la Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică din București, pe care l-am absolvit în 1957, cu spectacolul „Peer Gynt” de Ibsen.

***

Reporter Făclia: Sunteți absolvent al Liceului de Artă din Oradea și apoi al Academiei de Muzică ”Gheorghe Dima” din Cluj, dar și al Facultății de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor din Universitatea ”Babeș-Bolyai”. Ar fi posibil ca printre artiștii Operei clujene să fie și absolvenți ai Colegiului ”Racoviță” care au optat, în cele din urmă, pentru un profil artistic?

Florin Estefan: Foarte puțin probabil. Spre Operă vin tineri care au urmat dintru început un profil artistic, și-au dorit, din convingere, să facă o carieră din arta interpretativă și au urcat treptele unei pregătiri sistematice. Dar este posibil să avem absolvenți ai Colegiului ”Racoviță” în administrația instituției.

Un inspector fericit

Reporter Făclia: Această seară omagială de la Opera Română întărește, o dată în plus, încrederea în pregătirea temeinică a tuturor promoțiilor de elevi de la Colegiul ”Emil Racoviță”. Mihnea, fiul dumneavoastră, a absolvit acest Colegiu, este olimpic cu aur și argint la matematică și apreciat la nivel internațional. La doar 14 ani câștigase 14 medalii de aur, două medalii de argint, trei medalii de bronz, peste 40 de premii și menţiuni la numeroase olimpiade naţionale de matematică şi concursuri interjudeţene.

Valentin Cuibus: Colegiul Național ”Emil Racoviță” este printre cele mai performante din oraș, are în fiecare an în jur de 50 de participanți la olimpiadele naționale și internaționale pe discipline de studiu. Într-adevăr, fiul meu Mihnea se numără printre medaliații olimpici ai Colegiului. A absolvit examenul de Bacalaureat cu media 9,96, având nota 9,90 la Limba Română și 10, 00 la probele de Matematică și Fizică.

Directorul vrea numai elevi de 10

Reporter Făclia: Domnule director Constantin Corega, ce vă doriți cel mai mult pentru anii care vin la Colegiul Național ”Emil Racoviță”?

Constantin Corega: Să avem aceiași profesori conștiincioși și numai elevi de nota zece. Să continuăm o tradiție emblematică. Să fie la fel la următorul Centenar!

Carmen FĂRCAȘIU