Comuna Mociu are stemă cu meteorit

Guvernul României a aprobat, luna trecută, stema comunei Mociu din Județul Cluj, hotărârea fiind publicată deja în Monitorul Oficial.

Potrivit reprezentanților primăriei, demersurile pentru instituirea unei steme oficiale la nivelul comunei au început în urmă cu nouă ani însă abia recent s-a putut finaliza întregul proces.

Potrivit actului emis de executiv, stema comunei Mociu se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, scartelat. În partea superioară, în dreapta, în câmp roșu, se află un soare figurat din aur, iar în partea superioară, în stânga, în câmp albastru, se află o semilună figurată. În partea inferioară, în dreapta, în câmp albastru, se află un meteorit din argint. În partea inferioară, în stânga, în câmp roșu, se află o cunună de spice de grâu. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Cât privește semnificația acestor elemente, aștrii figurați provin din tradiția heraldică a zonei iar cununa de spice de grâu simbolizează faptul că zona a fost considerată „Grânarul Transilvaniei”. De asemenea, cununa reprezintă simbolul Târgului Secerii, care se organizează anual în comuna Mociu în data de 16 august, precum și Festivalul Folcloric „Jocul de câmpie”, care se organizează anual în prima duminică a lunii septembrie. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.

Meteoritul simbolizează faptul că la 3 februarie 1882 pe teritoriul comunei a căzut un meteorit din care s-au adunat peste 100.000 de bucăți. Un  fragment în greutate de 35,7 kg a fost găsit pe teritoriul localității, fiind cel mai mare meteorit căzut vreodată în România.

Se estimează că resturile meteoritului căzute la Mociu ar fi cântărit peste 300 de kilograme, din care mai multe bucăţi, printre care și cea de 35,7 kg, se păstrează la Muzeul de Mineralogie din Cluj din cadrul Universității „Babeș-Bolyai”.

Potrivit specialiştilor, meteoritul de la Mociu ar fi avut cel puţin 30.000 de kilograme înainte de intrarea sa în atmosferă, însă, aşa cum se întâmplă în aproape toate cazurile, prin frecarea cu aerul, meteoriţii pierd cea mai mare parte a masei lor şi pe pământ ajung cu numai circa 8-10% din greutatea lor iniţială.

Meteoritul a căzut în jurul orei 16. „Mulți din locuitorii din Coasta, Bărăi, Vișea, Mociu au văzut venind dinspre dealul Botei un glob luminos însoțit de o coadă fumurie. O clipă parcă cercul de jar se opri deasupra satelor,a poi din ghemul de foc de culori vii au țâșnit scântei, s-au auzit pocnete grozave, apoi un răpăit ca de grindină sau ca bătăile de armă, cu vuiete ascuțite, șuierături care i-au pironit pe toți: îndată o ploaie de pietre a lovit crengile copacilor și a căzut pe albul zăpezii”, descrie o lucrare de referință.

C. PURIȘ