Comisarul european Corina Creţu: În ciuda creşterii economice pe care România a înregistrat-o, sărăcia a crescut

Comisarul european pentru politica regională, Corina Creţu, s-a aflat luni la Cluj-Napoca, unde a luat parte la Conferinţa comisiei COTER din cadrul Comitetului European al Regiunilor (CoR) pe tema „Susţinerea şi dezvoltarea unei politici de coeziune eficiente pornind de la autorităţile locale şi regionale din Uniunea Europeană”. În acest context, oficialul european a acceptat să acorde un interviu ziarului Făclia de Cluj în care vorbeşte despre cum a ştiut România să valorifice instrumentele financiare europene în cei doi ani de mandat, despre spitalele regionale dar şi despre modul în care s-a reuşit înlăturarea discrepanţelor dintre regiuni prin intermediul politicii de coeziune. Corina Creţu atrage atenţia că deşi România a înregistrat creştere economică în ultimii ani, sărăcia a crescut.

Rep: Doamnă comisar Corina Creţu, ne apropiem de finalul celui de al doilea exerciţiu financiar european pe care-l parcurge România după aderarea la UE. În ce măsură a ştiut ţara noastră să valorifice instrumentele financiare europene?

Corina Creţu: Ca oricare altă ţară nou membră şi România a întâmpinat dificultăţi mai ales în perioada de programare 2007-2013. Cred că la începutul mandatului meu am avut o bună inspiraţie de a crea acel grup de lucru pentru o bună implementare, unde am mobilizat de la Digi Regio cei mai buni specialişti care să se concentreze pe ajutarea acestor state membre care aveau o slabă implementare. Era vorba de opt state care în 2014 aveau sub 60 la sută rată de absorbţie. Dar iată că am încheiat exerciţiul financiar 2007-2014 cu rată de absorbţie de 91 la sută. Din păcate 1,8 miliarde din cele 21 de miliarde pe care le-am avut atunci nu au mai putut fi recuperate. Aceşti bani s-au pierdut în cel mai sensibil domeniu pentru România, acela al Transporturilor. Pentru perioada actuală de programare suntem în aprilie 2019 iar România are o rată de absorbţie de 26 la sută cu tot cu Agricultură şi prefinanţări. Pentru fondurile pe care eu le gestionez, România are o rată de absorbţie de 19 la sută. Acum dumneavoastră şi cititorii dumneavoastră pot spune dacă este suficient sau nu dar eu spun că puteam face mai mult. Totuşi vorbim de un buget pe şapte ani, 2014-2020, dar care poate fi consumat până în 2023. Cred că la final de mandat am multe realizări, sunt cu conştiinţa împăcată că am tras semnale de alarmă în legătură cu probleme stringente legate de viaţa românilor, în legătură cu infrastructura rutieră, feroviară sau spitalele regionale. S-au făcut şi multe progrese pe care le-am identificat şi nu m-am ferit să le spun. Totodată, am încercat să colaborez cu toate guvernele indiferent de culoarea lor politică. Din păcate a existat o lipsă de stabilitate în aceşti ani, am lucrat cu cinci guverne, iar la Ministerul Transporturilor cu vreo cinci miniştri. În orice caz, aşa cum aţi spus în întrebarea dumneavoastră, în două exerciţii financiare se pot învăţa multe lecţii legate de capacitatea administrativă, ceea ce înseamnă banul european, necesitatea de a concentra resurse, de a mări impactul fondurilor europene.

Rep: Aţi amintit de spitalele regionale. Mai are şanse România de a demara lucrările la aceste spitale în acest exerciţiu financiar?
Corina Creţu: Şanse mai există dacă vom primi nişte răspunsuri la întrebări pe care le adresăm de doi ani de zile şi nu primim răspunsuri. Vă amintesc că i-am scris doamnei prim minstru în aprilie 2018, apoi în octombrie ne-am văzut din nou atât la Bucureşti cât la Bruxelles. Am trimis săptămâna trecută din nou o scrisoare pe această temă. Avem cei 300 de milioane de euro puşi de o parte pentru spitalele regionale, dar nu ştim încotro s-o luăm pentru că aşteptăm o decizie finală a autorităţilor române.

Rep: În ce măsură politica de coeziune şi-a atins obiectivele în actualul exerciţiu financiar european şi dacă s-a reuşit înlăturarea decalajelor dintre regiuni?
Corina Creţu: În raportul de ţară pe care tocmai l-am prezentat pentru anul 2019, Comisia Europeană spune foarte clar că în ciuda creşterii economice pe care România a înregistrat-o, sărăcia a crescut, mai ales sărăcia în rândul copiilor. De asemenea, discrepanţele regionale au crescut. Este un lucru care trebuie luat în considerare. Noi spunem că niciun cetăţean nu a rămas în urmă însă sărăcia în rândul copiilor, în rândul persoanelor în vârstă a persoanelor cu dizabilităţi a crescut. Acest lucru este unul grav pentru o ţară. Din păcate, ştiţi foarte bine, aceste aspecte au fost contestate de guvern şi nici recomandările din 2018 nu au fost luate foarte în serios. Noi însă ne facem datoria şi ne spunem punctul de vedere. Noi am încercat să ajutăm pentru întărirea capacităţii administrative, creşterea acesteia şi reducerea discrepanţelor economice şi sociale, însă nu întotdeauna am reuşit.

Rep: Care ar fi principale direcţii de acţiune pentru următorul exerciţiu financiar european la nivelul politicii de coeziune care să ducă la înlăturarea acestor decalaje?
Corina Creţu: În opinia noastră, infrastrucutra de transport reprezintă o precondiţie pentru creşterea economică şi reducerea decalajelor sociale, pentru realizarea de investiţii şi creşterea calităţii vieţii oamenilor. Din punctul meu de vedere, România ar trebui să aibă ca priorităţi infrastructra rutieră, feroviară, cea din sănătate, educaţia şi dezvoltarea economică.

Rep: Ați lansat în urmă cu trei ani acel program pentru zonele mai puțin dezvoltate ale UE în care au fost incluse și două zone din România: zona de Nord-Vest și zona de Nord-Est. În ce măsură și-a atins acest program obiectivul și dacă e posibil să continue și în următorul exercițiu financiar european?
Corina Creţu: Așa cum spuneați am lansat această inițiativă privind regiunile lăsate în urmă unde inițial au fost introduse patru proiecte pilot, două din Polonia și două din România. Eu cred că au fost proiecte de succes, practic experții noștri au fost prezenți pe teren și au ajutat în special la elaborarea proiectelor pentru că după părerea mea, așa cum am spus încă de la începutul mandatului meu, banii nu sunt totul. Avem bani la Bruxelles care aşteaptă proiecte de calitate și am crezut că este de datoria noastră să ajutăm mai ales noile state membre să elaboreze proiecte, să facă schimburi de experiență, mai ales acolo unde este nevoie în domeniul achizițiilor publice sau ajutorul de stat. Avem colegi de la DIGI Regio care aproape s-au mutat în aceste regiuni și au ajutat, iar acum avem proiecte concrete mai ales în domeniul cercetării, inovării a întreprinderilor mici și mijlocii. Sigur, infrastructura de transport rămâne o problemă în România. Acum am hotărât ca aceste proiecte să fie extinse și la nivelul Slovaciei, Sloveniei și vom continua cu acest proiect al regiunilor rămase în urmă pentru că în urma studiilor pe care le-am făcut, din păcate, sunt țări ca și România care au creștere economică dar cu toate acestea sărăcia în rândul copiilor sau în mediul rural rămâne mare în timp ce discrepanțele regionale se adâncesc. Eu sunt foarte bucuroasă că avem poli urbani ca municipiul Cluj-Napoca unde se găsesc soluții la problemele mari care sunt dar cred că nu trebuie lăsate în urmă nici zonele rurale. De aceea, trebuie o mai strânsă legătură între urban și rural iar această inițiativă pentru zonele lăsate în urmă va continua. Nu numai că va continua dar va aduce la aceeași masă și Banca Mondială, care s-a arătat interesată de această inițiativă, și Organizația Mondială pentru Dezvolare Economică și Socială (OECD).

Rep: Se apropie alegerile europarlamentare. Ce trebuie să știe cetățenii români chemaţi să participe la acest scrutin?
Corina Creţu: Cetățenii români trebuie să știe că și-au câștigat cu sânge acest drept de a vota și că de data aceasta votează pentru viitorul lor sau al copiilor lor de a fi sau a nu fi în Uniunea Europeană. Nu este un secret că proiectul european este atacat iar în opinia mea nu mai vorbim de forțe de stânga sau de dreapta, ci vorbim de forțe antieuropene și proeuropene. Când am venit în Parlamentul European erau doi antieuropeni, Le Pen-tatăl și copilul, iar acum Parlamentul European are peste 100 de membri care doresc să dezmembreze acest proiect. De aceea, cetățenii români trebuie să înțeleagă și să se gândească la faptul că libertățile și drepturile pe care le avem acum, de a munci în străinătate, de a călători, de a avea burse Erasmus pentru studenți, nu sunt drepturi luate de-a gata, ci sunt drepturi datorate apartenenței noastre la UE. Este important ca românii să meargă la vot pentru că aceste alegeri nu sunt alegeri ca oricare altele. Se știe că există un mic interes pentru alegerile europene dar de data aceasta este vorba de viitorul țării nu de viitorul celor 33 de oameni care se află pe lista pentru Parlamentul European. Este vorba de apartenența noastră de a face sau nu pași înapoi, criticând UE, chiar și atunci când nu este cazul. Noi putem îndrepta lucrurile din interior iar acest lucru este șansa noastră. Aș face un apel la cei care votează pentru prima dată, cei care s-au născut după anul 2000 și nu cunosc ce a fost în țara noastră înainte de 1989 când nu aveam lumină și nu aveam televizor decât două ore pe zi și consideră că toate drepturile de acum sunt un dat. NU, a fost o luptă. Sigur că nu suntem acolo unde ne-am fi dorit dar am făcut mari progrese și ar fi important să mergem pe acest drum al modernizării și prosperității României.

Interviu realizat de Cosmin PURIŞ