Clujul viitorului se vizitează la pas

Primăria clujeană a anunțat o schimbare radicală privind viziunea de dezvoltare urbană, în perioada următoare. Am încercat să aflăm detalii despre felul în care mai mult spațiu pentru pietoni și mai mult spațiu verde se încadrează în aspirația orașului de a deveni un pol al tehnologiei și de a putea găzdui cel puțin o jumătate de milion de locuitori, – așa cum o indică estimările sociologice. Ovidiu Cîmpean este director de dezvoltare în administrația locală, iar de la el și echipa sa clujenii aşteaptă să găsească cele mai bune soluții pentru dezvoltarea urbană a municipiului, precum și surse de a finanța aceste proiecte ce pot părea utopice.

Reporter: Orașul nostru are o geografie foarte complicată și, în general, pentru a ajunge la o zonă pietonală, trebuie să mergem cu mașina. Primăria vorbește în ultimii ani de proiecte care conțin din ce în ce mai multe zone verzi și spații pietonale. Câte pietonale sunt în Cluj-Napoca în acest moment?

Ovidiu Cîmpean: Există în zona centrală istorică a orașului părți semnificative care sunt pietonale sau semipietonale.

Avem, bineînțeles, Piața Unirii, care după modernizarea cu fonduri europene, în urma unui concurs de soluții, a devenit mult mai clar destinată trecătorilor pietoni. Bulevardul Eroilor – o stradă care odată ce a devenit parțial pietonală a renăscut din punct de vedere al folosirii, dar și în ceea ce privește valoarea economică a spațiilor din jur. Avem Piața Muzeului, pe care nu știu câți dintre clujeni și-o mai amintesc altfel decât pietonală, și care a fost la vremea sa un proiect urban premiat internațional. Avem și străzile medievale din zona muzeului care sunt gândite ca pietonale și, la rândul lor, și acestea au înflorit economic.

Pe de altă parte, însă, numărul străzilor pietonale în acest moment, nu cred că este un indicator relevant, în sine. Ceea ce contează este asumarea acestui concept de ”oraș la pas” (în engleză termenul este cunoscut ca „walkable city” – orașul pentru pietoni) unde pe lângă faptul că se închid accesului auto părți din străzi, total sau pentru anumite momente ale anului, se realizează în fond, o regândire completă a tuturor funcțiunilor orașului, până la cele mai mici detalii, totul fiind structurat, proiectat și construit ținând cont de experiența preponderentă a omului aflat în mișcare pietonală în oraș.

Reporter: În ce fază se află proiectele ce au ca scop transformarea orașului într-unul mai prietenos cu pietonii?

Ovidiu Cîmpean: Există o serie de proiecte în diferite faze de implementare care pun în practică această viziune a administrației publice locale.

Proiectele Primăriei pentru perioada următoare vizează amenajarea de zone pietonale sau extinderea acestora în Piața Lucian Blaga, str. Napoca, str. Petru Maior, str. Emil Isac, primul tronoson din str. Republicii, str. Mamaia, str. Dragalina, str. Gavril Muzicescu, str. Sigismund Toduță, str. Mihail Kogălniceanu, str. Universității, str. Emmanuel de Martonne, str. János Bolyai, str. Hermann Oberth, str. Kovács Dezsö, str. Gaál Gábor, str. Baba Novac, str. Iuliu Maniu, str. Tipografiei, str. Samuel Brassai, str. Sextil Puscariu, str. Regele Ferdinand, str. Emil Zola, str. Cuza Vodă, B-dul 21 Decembrie, str. David Ferenc, Piața Avram Iancu, Aleea Învățătorului, str. Molnar Piuariu. În total, 27 străzi și o piață, vor avea zone dedicate pietonilor, cu peste 3000 de arbori nou plantați și peste 200 de locuri pentru biciclete sau trotinete electrice, cu stații încărcare aferente. Un alt proiect important este cel de reamenajare a malurilor Someşului. Pe toată lungimea sa, Someșul va oferi, după finalizarea proiectului un culoar verde de mobilitate sustenabilă, cu peste 10 km de alei pietonale şi piste de biciclete, completate de aliniamente de arbori și spații verzi amenajate.

Toate aceste proiecte propun o calitate a spațiului public la nivelul orașelor europene, unele dintre ele fiind realizate în urma unor concursuri internaționale de soluții. Temele de concurs sau studiile de fezabilitate au fost supuse analizei publicului larg, prin dezbaterile organizate la Centrul de Inovare și Imaginație Civică sau au fost propuse de către clujeni prin intermediul procesului de bugetare participativă.

Reporter: În ce fel mai multe străzi care urmează să devină pietonale vor duce la o relaxare a traficului și la o descongestionare a oraşului?

Ovidiu Cîmpean: Avem o serie de proiecte în vedere, care să extindă experiența de a parcurge la pas orașul. Unele sunt în zona centrală, însă ne îndreptăm atenția și către cartiere, către zonele în curs de urbanizare – viitoarele cartiere ale Clujului. Oriunde este posibil, prin construirea spațiului urban din perspectiva pietonului, vom continua să propunem astfel de soluții. Principalul motiv este faptul că într-o astfel de abordare nu se construiesc numai străzi, alei și benzi dedicate transportului în comun sau bicicletelor. Se reconstruiește un spațiu pentru oameni, în care ei sunt personajele principale, serviciile sunt gândite să le fie la îndemână și cât mai agreabil de accesat acestora. Nu facem locuri pentru parcat obiecte, care ne consumă resursele și sănătatea – ci spații vii, unde oamenii pot interacționa, pot alege să meargă cu copii lor, cu colegii lor, cu animalele de companie și se pot simți liberi și bineveniți. Distanța de la un punct A la un punct B nu se mai descrie prin intersecții de parcurs, semafoare și minute de stat în trafic, ci prin trasee agreabile, mobilate, cu spații verzi de calitate, care oferă mai multe variante de a ajunge din același punct A, în același punct B. În funcție de timpul pe care dorești să îl aloci acestei experiențe, de interesul fiecărui clujean, ne dorim să aibă opțiuni mai diverse pentru a se mișca în oraș. Un ”oraș la pas” este ca o poveste care scoate în evidența ceea ce se poate, ceea ce orașul oferă și nu obstacolele și barierele din cauza cărora nu avem ceva sau nu putem face ceva anume.

Această abordare vine să ofere o soluție pentru descongestionarea traficului, care vine din mixajul cu opțiuni mai diverse de transport urban, foarte accesibil și bine conectat. Crearea de benzi dedicate, care cresc viteza de mobilitate cu transportul în comun, încet-încet îi determină pe locuitori să adopte un alt stil de viață şi un alt mod de a se deplasa în oraș.

Reporter: Care sunt beneficiile extinderii zonelor pietonale?

Ovidiu Cîmpean: Cel mai important lucru pe care îl obții ca oraș atunci când alegi să regândești toate serviciile pornind de la ideea să fie accesibile din perspectiva pietonului este ceea ce noi numim ”oferirea de timp”. Practic, pentru că există un sistem accesibil parcurgerii pietonale, dar și alternative de mobilitate urbană moderne (transport în comun silențios și ecologic, sisteme individuale de transport de tipul bicicletei, trotinetei, segways etc sau al sistemelor de sharing de mobilitate) oamenii aleg să se deplaseze pe distanțe mai scurte, schimbând ușor un mijloc de transport cu altul și alternându-l cu porțiuni la pas, pentru că astfel ajung mai repede de la plecare la destinație decât cu o mașină personală, blocată în trafic, alături de alte mașini ocupate toate doar de către un șofer. Odată creat sistemul, acesta atrage după sine o schimbare societală de comportament, o readaptare la felul în care percepem timpul și spațiul, care duce la creșterea sentimentului de control asupra deciziilor și a vieții cetățeanului, în general. Toate acestea, cumulate, duc la efectul pe care ni-l dorim noi ca administrație – o reală creștere a calității vieții fiecăruia dintre clujeni. Există studii care leagă în mod direct astfel de investiții în infrastructură de creșterea nivelului de sănătate publică (este cumva implicit, fiindcă un oraș ”la pas” este întotdeauna un oraș mai verde), dar și a sentimentului de fericire al locuitorilor (ați auzit, poate, că unele state ale lumii încep să ia acest criteriu în calcul, atunci când se măsoară calitatea de administrare a unei țări, deci, de ce nu și a orașelor?). Când te simți bine, când cheltui mai puțini bani pentru a-ți asigura mobilitatea, când ai mai mult timp să petreci cu cei dragi, efectele la nivelul fiecărui individ sunt evidente și ușor de intuit. Ei bine, când ai un oraș în care cei mai mulți oameni au aceste avantaje în ansamblul său, efectele pozitive se multiplică exponențial, iar orașul devine mai incluziv, mai etic, mai agreabil de locuit în fiecare zi. Și asta ne dorim noi pentru Cluj.

Un ultim aspect, dar unul foarte important, este faptul că un oraș pentru pietoni este un oraș mai puțin poluat. Toate aceste proiecte au ca obiectiv reducerea emisiilor de CO2, astfel încât să creștem calitatea aerului pe care îl respirăm cu toții.

Interviu realizat de Anca M. Colibăşanu