Clujul – pe locul patru în ţară ca număr de locuitori

Institutul Naţional de Statistică a publicat datele preliminarii ale recensămîntului din 2011, din care vă prezentăm, într-o formă condensată, datele referitoare la judeţul Cluj.

Din populaţia totală a României, de 19.043.767 persoane, în judeţul Cluj locuiesc 659.370 de persoane, din care 341.823 femei. Ca la nivelul întregii ţări, şi în Cluj populaţia feminină este majoritară, reprezentînd 51,84% din populaţia stabilă (51,3% la nivel naţional). În municipiile şi oraşele din judeţ locuiesc 64,97 % dintre bărbaţi şi 66,67% dintre femei, peste media naţională de 51,8% bărbaţi şi dintre 53,7% femei.

Datele preliminarii ale recensămîntului situează Clujul pe al patrulea loc la nivel naţional din punct de vedere al numărului de locuitori, judeţul nostru fiind devansat la acest capitol de Bucureşti – 1.677.985 locuitori, Prahova – 735.883 locuitori şi Iaşi – 723.553 locuitori. Populaţii apropiate numreic de cea a Clujului mai au judeţele Timiş – 650.544 locuitori, Constanţa – 630.679 locuitori, Dolj – 618.335 locuitori şi Suceava – 614.451 locuitori.

La nivelul judeţului, densitatea populaţiei este de 98,8 locuitori pe kmp (kilometru pătrat), peste media naţională de 79,9 locuitori pe kmp. Densităţi mai ridicate ale poipulaţiei există în Ilfov (230,1 loc/kmp), Prahova (156 loc/kmp), Iaşi (132,1 loc/kmp), Dîmboviţa (123,8 loc/kmp) şi Galaţi (113,6 loc/kmp).

Localităţile cel mai dens populate sînt: Cluj Napoca (1.717,4 loc/kmp), Cîmpia Turzii (861,5 loc/kmp), Gherla (561,2 loc/kmp), Turda (472,5 loc/kmp), Floreşti (357,9 loc/kmp), Dej (290,8 loc/kmp), Huedin (147,7 loc/kmp), Baciu (114,4 loc/kmp), Cuzdrioara (110,3 loc/kmp) şi Mihai Viteazu (109,8 loc/kmp). Densităţile cele mai scăzute s-au înregistrat în localităţile: Beliş (5,7 loc/kmp), Valea Ierii (5,8 loc/kmp), Mărgău (6,8 loc/kmp) şi Măguri Răcătău (8,2 loc/kmp).

Peste 80% dintre clujeni sînt români

În totalul populaţiei din judeţul Cluj, românii au o pondere de 81,76%, magiarii reprezintă 15,61%, iar ţiganii (romani în tabel) 1,23%. Să menţionăm că o pondere relativ importantă (0,98%) au persoanele care au ales să nu-şi declare limba maternă. În prezent, în România trăiesc 1.268.444 de maghiari (6,7% din populaţie) şi 247.058 ţigani (1,3%).

Structura populaţiei stabile după limba maternă a fost stabilită potrivit liberei declaraţii a persoanelor recenzate.

Doar 1.957 de clujeni s-au declarat atei

Structura populaţiei stabile preliminare după religia declarată la recensămînt arată că 71,79% dintre persoanele din judeţul Cluj sînt de religie ortodoxă (473,4 mii persoane), 11,07% de religie reformată, 3,67% de religie greco-catolică, 3,44% sde religie romano-catolică, 3,25% de religie penticostală, 1,13% de religie baptistă, iar 1,09% de religie unitariană. Ponderi între 0,12% – 0,89% au înregistrat următoarele religii: martorii lui Iehova, adventistă, musulmană şi creştină după evanghelie. Persoanele de altă religie decît cele prezentate mai sus reprezintă 0,73%.

S-au declarat „fără religie” 2.455 persoane, care reprezintă 0,37% din total, iar ateii deţin o pondere de 0,30% în totalul populaţiei stabile preliminare (numărul acestora fiind de 1.957 persoane).

Numărul persoanelor pentru care nu a fost înregistrată religia (nu au dorit să o declare sau nu erau prezente) a fost de 9.760 persoane, reprezentînd 1,48% din populaţia stabilă a judeţului.

Clujul are peste 143.00 de clădiri

La recensămîntul din anul 2011, în judeţul Cluj au fost înregistrate 253.624 gospodării ale populaţiei, constituite din 641.020 persoane. Astfel, 97,22% din populaţia stabilă preliminară a judeţului se regăseşte în gospodăriile populaţiei, restul găsindu-se în gospodării instituţionale (cămine studenţeşti, cămine de bătrîni, instituţii de protecţie a copilului etc.) sau reprezentînd persoane fără adăpost.

De asemenea, au fost înregistrate 143.661 clădiri (43.080 în municipii şi oraşe), în care se află 303.716 locuinţe convenţionale, avînd 729.060 camere de locuit.

Chiar dacă numărul clădirilor cu locuinţe din mediul urban reprezintă numai 30,1% din totalul înregistrat la nivelul judeţului (ponderea la nivel naţional este de 26,7%), acestea sînt formate dintr-un număr mai mare de locuinţe, astfel încît ponderea locuinţelor convenţionale din mediul urban (61,4%) o depăşeşte pe cea din mediul rural.

Structura fondului de locuinţe pe forme de proprietate evidenţiază menţinerea proprietăţii private particulare ca preponderentă: 98,2% din totalul locuinţelor (97,8% în municipii şi oraşe, respectiv 98,7% în comune), urmată de proprietatea de stat 1,3% (1,7% în municipii şi oraşe, respectiv 0,7% în comune); celelalte forme de proprietate deţin împreună restul de 0,5%.

Mai puţin de jumătate din casele de ţară au baie

Din totalul locuinţelor convenţionale din judeţ, 80,8% au alimentare cu apă în locuinţă (96,8% în municipii şi oraşe şi 55,4% în comune). Cele mai mari ponderi ale locuinţelor care au alimentare cu apă sînt înregistrate în Cluj-Napoca (98,6%) şi în următoarele localităţi: Floreşti (96%), Gherla (95,4%), Cîmpia Turzii (93,1%), Turda (92,9%) şi Dej (92,4%).

La nivelul judeţului Cluj, 87,8% din locuinţele convenţionale sînt dotate cu bucătărie în interiorul locuinţei (96,1% în municipii şi oraşe şi 74,6% în comune). În municipiul Cluj-Napoca, 97,1% din totalul locuinţelor convenţionale dispun de bucătărie în interiorul locuinţei. În 34 localităţi se înregistrează ponderi ridicate (peste 70%) ale dotării locuinţelor cu bucătărie, respectiv în localităţile: Floreşti (97,9%), Cluj-Napoca (97,1%), Gherla (96,4%), Luna (96%), Baciu (94,9%), Huedin (94,1%), Turda (93,6%), Cîmpia Turzii (93,5%), Aghireşu (93,3%), Dej (93,2%), Viişoara (91,2%), Mihai Viteazu (90,9%), Călăraşi (90,6%), Săvădisla (90,4%), Gilău (90,4%), Sănduleşti (89,1%), Apahida (89%), Feleacu (87,1%), Moldoveneşti (85,9%), Sic (84,1%), Gîrbău (83,6%), Negreni (82,2%), Cuzdrioara (81,6%), Bonţida (81,3%), Mica (81,1%), Sîncraiu (80%), Tureni (79,3%), Ciucea (78,3%), Izvorul Crişului (77%), Tritenii de Jos (75,7%), Poieni (75,5%), Jucu (74,4%), Cîţcău (72,8%), Ceanu Mare (71,5%).

Dotarea locuinţelor cu baie este mai redusă, numai 77,4% din totalul acestora deţinînd o baie în interiorul locuinţei. Discrepanţa dintre categoriile de localităţi este mare, 95% dintre locuinţele înregistrate în municipii şi oraşe şi doar 49,3% dintre cele aflate în comune dispunînd de baie în interiorul locuinţei. În municipiul Cluj-Napoca, 97,6% din totalul locuinţelor convenţionale dispun de baie în interiorul locuinţei. La nivel naţional, numai trei din cinci locuinţe au cel puţin o baie în interiorul locuinţei (61,9%), Clujul numărîndu-se printre cele 7 judeţe (Braşov, Constanţa, Hunedoara, Timiş, Cluj şi Sibiu) în care mai mult de trei sferturi din locuinţe au baie în interiorul locuinţei

Cine a fost cuprins în recesămînt

Recensămîntul a fost realizat în conformitate cu recomandările europene, conform cărora populaţia stabilă a României include: * persoanele de cetăţenie română, străină sau fără cetăţenie cu domiciliul în România care, la momentul recensămîntului, se aflau pe teritoriul ţării (persoane prezente) sau erau temporar absente, fiind plecate în străinătate pentru o perioadă mai mică de 12 luni; * persoanele de cetăţenie română, străină sau fără cetăţenie venite pe teritoriul ţării pentru o perioadă de cel puţin 12 luni sau cu intenţia de a rămâne o perioadă de cel puţin 12 luni (la lucru, în căutarea unui loc de muncă, la studii, în interes de afaceri etc.) care aveau doar reşedinţa în România; * persoanele de cetăţenie română plecate în străinătate în cadrul misiunilor diplomatice sau militare, oficiilor consulare şi al reprezentanţelor comerciale româneşti din străinătate.

Nu au fost cuprinse în populaţia stabilă a ţării: * persoanele de cetăţenie română, străină sau fără cetăţenie cu domiciliul în România plecate în străinătate pentru o perioadă de cel puţin 12 luni sau cu intenţia de a rămâne în străinătate o perioadă de cel puţin 12 luni: la lucru, în căutarea unui loc de muncă, la studii, în interes de afaceri etc. (persoane plecate pe perioadă îndelungată); * persoanele de cetăţenie străină sau fără cetăţenie venite în România pentru o perioadă mai mică de 12 luni (persoane temporar prezente).

Nu au făcut obiectul recensămîntului şi nu au fost înregistraţi: * cetăţenii străini prezenţi în România în cadrul misiunilor diplomatice sau militare, oficiilor consulare şi al reprezentanţelor comerciale străine în România; * cetăţenii străini prezenţi ocazional în România la momentul critic al recensământului, pentru diverse scopuri: afaceri, turism etc., veniţi pentru o perioadă mai mică de 12 luni, care nu aveau domiciliul sau reşedinţa în România.

Au făcut obiectul recensământului, dar nu au putut fi înregistrate următoarele categorii de persoane: * persoanele de cetăţenie română, străină sau fără cetăţenie cu domiciliul în România, care la momentul critic al recensământului erau plecate cu întreaga familie în străinătate şi pentru care nu au existat alte persoane (în ţară) care să declare existenţa lor; * persoane care au refuzat explicit sau tacit recenzarea, prin evitarea vizitelor personalului de recensămînt (populaţie necontactată).

Datele preliminare (ca şi cele provizorii) ale recensămîntului s-au obţinut prin prelucrarea principalilor indicatori statistici incluşi în tabelele centralizatoare, întocmite de către recenzori după perioada de colectare a datelor, pentru cele 4.068 sectoare de recensămînt şi vor suferi modificări. Rezultatele definitive ale RPL 2011 vor fi disponibile începînd cu semestrul II al anului 2013.