Clujenii sunt aşteptaţi duminică la urne
În județul Cluj, sunt așteptați, duminică, 612.520 de cetățeni cu drept de vot pentru a desemna primarii, preşedintele consiliului judeţean, consilierii locali şi pe cei judeţeni. Dintre aceștia, 401.601 provin din mediul urban iar 210.919 locuiesc în mediul rural. Pentru scrutinul de duminică au fost organizate în tot judeţul 665 secţii de votare. Pe lângă clujenii cu drept de vot îşi vor putea exprima opţiunea electorală 6.181 de cetăţeni ai Uniunii Europene care îşi au reşedinţa sau domiciliul în judeţul Cluj.
La nivelul municipiului Cluj-Napoca figurează 273.717, cetăţeni cu drept de vot care pot vota în cadrul celor 183 de secţii de votare. Pentru funcţia de primar al municipiului Cluj-Napoca s-au înscris un număr de 14 candidaţi. În judeţul Cluj sunt 81 de unităţi administrativ-teritoriale, mai exact 80 sunt primării şi Consiliul Judeţean Cluj. La funcţia de primar, în tot judeţul s-au înscris 377 de candidaţi iar la șefia Consiliului Județean Cluj au intrat în cursă 10 persoane.
De asemenea, 5.864 persoane candidează pentru un mandat de consilier local, iar 791 se bat pentru cele 33 de locuri în forul județean.
Comuna cu cei mai puțini alegători
Cei mai puţini cetățeni cu drept de vot sunt în comuna Ploscoş – 555. De asemenea, în cea mai mare comună din România după numărul populaţiei, Floreşti, sunt înregistraţi 32747 de cetăţeni cu drept de vot.
Secţiile de votare pentru locale vor fi deschise la ora 7,00, alegerile urmînd să se desfăşoare pînă la ora 21,00. Clujenii cu drept de vot îşi vor exercita acest drept la secţiile la care sunt arondaţi, în funcţie de domiciliul personal.
Persoanele cu drept de vot care şi-au stabilit rezidența la altă adresă decât cea de domiciliu pot vota în acea localitate pe listele suplimentare.
Primele alegeri locale de după 1989
Cea mai ridicată prezenţă la vot la primul tur al alegerilor locale de după 1989 a fost înregistrată la Cluj-Napoca la scrutinul local din 1996 (67,70%), în timp ce rata de participare cea mai scăzută la primul tur s-a întâlnit la alegerile locale parțiale din 2009 (29,94%).
Primele alegeri locale, din România, după Revoluția din decembrie 1989, au avut loc în 9 februarie 1992 (primul tur de scrutin) și 23 februarie 1992 (al doilea tur de scrutin), fiind, totodată, primele alegeri locale libere după mai bine de jumătate de secol (din 1937). Alegerile locale din 1992 au fost considerate o etapă importantă pentru democratizarea țării după Revoluția din 1989.
Consiliile locale și primarii erau aleși prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat, iar consiliile județene — prin vot indirect; consiliile locale și județene erau alese pe circumscripții electorale prin vot exprimat pe baza scrutinului de listă, în timp ce primarii comunelor și orașelor erau aleși pe circumscripții electorale prin vot exprimat pe baza scrutinului uninominal.
Puteau candida numai persoanele cu drept de vot cu vârsta de cel puțin 23 de ani și cu domiciliul pe teritoriul unității administrativ-teritoriale în care urmau să fie alese.
Potrivit rezultatelor definitive date publicității de către Biroul Electoral Central la 18 februarie 1992, la primul tur de scrutin au participat aproximativ 65% dintre cele 16,6 milioane de alegători.
Funar câștigă primele alegeri pentru primar la Cluj-Napoca
În Cluj-Napoca, pentru alegerile locale din 1992 erau înscriși pe listele electorale 237.537 cetățeni. Dintre aceștia s-au prezentat la urne 156.880, adică 66,04 din totalul alegătorilor. Pentru funcţia de primar şi-au depus candidaturile Petru Liţiu, din partea Convenţiei Democrate, Gheorghe Funar, candidat PUNR, Ioan Aurel Tanţău, din partea Uniunii Liberale Brătianu, Virgiliu Salvanu, candidat al Mişcării Ecologiste din România, Teofil Petru Cherebeţiu, din partea Partidului Democrat Agrar din România, independenţii Vasile Jecan, Ion Vătăşescu şi Teodor Groza, republicanul Ioan Moga, Constantin Marinciu şi Ionel Vitoc, de la USD, respectiv UDC.
În 1992, la primul tur de scrutin pentru fotoliul de primar, colonelul Petru Liţiu a avut un avantaj minor în faţa lui Gheorghe Funar, cu care s-a bătut mai apoi în al doilea tur. În urma acestuia, Funar a câștigat alegerile cu un procentaj de 52,5%. În cel de-al doilea tur au votat 68,8% din persoanele cu drept de vot din municipiul Cluj-Napoca. Instalat în funcția de primar în 1992, Gheorghe Funar a rămas în fotoliul de primar până în 2004, când funcția de edil a fost câștigată de Emil Boc.
Prezență record la Cluj-Napoca în 1996
Alegerile locale din 1996 de la Cluj-Napoca au înregistrat o prezență ce avea să devină record după 1989, de aproximativ 67,70% dintre cei 256.858 de clujeni cu drept de vot. În 1996, la Cluj-Napoca nu a mai avut loc al doilea tur de scrutin deoarece Funar a ieșit câștigător din primul tur.
La primul tur de scrutin al alegerilor locale din 2000, desfășurat la 4 iunie, s-a înregistrat o prezență la urne de 54,21%, cu 13,26 procente mai puţin decât la primul tur din 1996. În cifre absolute, numărul total al alegătorilor din listele electorale a fost de 270.049, dintre care la urne s-au prezentat 146.390 de persoane, conform arhivei ziarului Făclia de Cluj.
În turul al doilea al alegerilor pentru primar la Cluj-Napoca din iunie 2000, prezența la vot a fost de 60,05 la sută.
În 2004, la primul tur al alegerilor locale din 6 iunie prezența la vot a crescut cu 1,53 procente faţă de primul tur al alegerilor din 2000. Potrivit datelor prezentate atunci, din cei 268.828 de cetățeni cu drept de vot, s-au prezentat la urne 151.523, reprezentând 55,74 la sută. În turul al doilea prezența la vot a scăzut la 52,69 la sută.
Prezenţa la vot la primul tur al scrutinului local din 1 iunie 2008 a fost de 41,58% din numărul alegătorilor din listele electorale. Nici în 2008 nu a mai fost nevoie de al doilea tur pentru că Emil Boc a obținut în primul tur peste 50 sută din totalul voturilor exprimate.
În februarie 2009, clujenii au fost chemați din nou la urne în cadrul alegerilor locale parțiale organizate după ce Emil Boc și-a înaintat demisia din funcția de primar, fiind investit în funcția de prim ministru.
Prezența la urne a fost de 29,94%, cu mai mult de 11% mai mică decât la alegerile locale din 1 iunie 2008, când participarea la urne a fost de 41,58%.
Prezenţa la vot la alegerile locale desfăşurate într-un singur tur
La scrutinul local din 10 iunie 2012, desfăşurat în premieră după 1989 într-un singur tur de scrutin, prezenţa la urne a fost, în Cluj-Napoca de 53,20% din numărul alegătorilor înscrişi în listele electorale.
În 2016, alegerile locale s-au desfăşurat la data de 5 iunie. Prezenţa la vot în Cluj-Napoca a fost de 37,16 la sută, cu 16,01 la sută mai puțin decât în 2012.
La nivelul județean, prezența la alegerile locale a fost următoarea: 1996-64,20 la sută; 2000-54,44 la sută, 2004-55,74 la sută, 2008-46,59 la sută; 2012-53,20 la sută și 2016-44,83 la sută.
Condițiile de vot cu urna specială
Alegătorii care nu se pot deplasa la sediul secţiei de votare din cauză de boală sau invaliditate, cei care se află internaţi în spital sau execută o pedeapsă privativă de libertate pot depune cereri pentru a vota, duminică, la alegerile locale, cu urna specială, în anumite condiţii.
Urna mobilă va putea fi folosită şi în cazul celor infectaţi cu SARS-CoV-2, dar aceasta va ajunge în primul rând la persoanele care nu sunt bolnave de COVID-19, iar ulterior la cei carantinaţi sau izolaţi la domiciliu.
*** Alegătorii care nu se pot deplasa la sediul secţiei de votare din cauză de boală sau invaliditate pot depune cereri pentru exercitarea dreptului de vot prin intermediul urnei speciale dacă au domiciliul sau reşedinţa în localitatea sau sectorul municipiului Bucureşti în care se află secţia de votare.
Cererea se depune numai la secţia de votare la care este arondat imobilul unde solicită să se deplaseze urna specială, în preziua votului – 26 septembrie, între orele 18,00 – 20,00, cu excepţia situaţiilor în care cauza de boală sau invaliditate survine ulterior.
Cererea poate fi depusă prin intermediul oricărei persoane, trebuie formulată în scris, tehnoredactată sau întocmită olograf, trebuie să fie datată şi semnată de alegătorul care solicită urna specială şi va cuprinde obligatoriu: numele, prenumele, codul numeric personal, domiciliul sau reşedinţa, seria şi numărul actului de identitate, arată BEC.
Pentru verificarea condiţiei ca alegătorii să nu se poată deplasa la sediul secţiei de votare din cauză de boală sau invaliditate, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare va analiza orice acte medicale sau alte acte oficiale, anexate în copie cererii de exercitare a dreptului la vot prin intermediul urnei speciale, din care să rezulte că persoanele respective nu se pot deplasa la secţia de votare; din conţinutul înscrisurilor primite trebuie să se poată stabili lipsa posibilităţii de autodeplasare a alegătorului, nefiind necesar ca acestea să cuprindă în mod expres sintagma „persoană netransportabilă”.
Preşedintele secţiei de votare va dispune formarea unei echipe compuse din cel puţin doi membri ai biroului electoral, care urmează ca, în ziua votului, să se deplaseze cu urna specială.
Cosmin Puriș