Clujenii nu renunţă la maşină, în favoarea mijloacelor de transport în comun

*Viceprimarul municipiului Cluj-Napoca Dan Tarcea spune că “mai avem de lucru la capitolul mentalitate, în această direcţie”*

Clujenii nu sunt încă dispuşi să renunţe la confort, mai exact la maşină, în favoarea mijloacelor de transport în comun, deşi acestea au fost modernizate. Din comoditate, apelează la propriul autoturism şi pentru a merge la magazinul din colţul străzii, îngreunând astfel traficul şi aşa sufocant şi contribuind la poluare.

Recomandarea municipalităţii a fost, nu o dată, folosirea autobuzelor şi troleibuzelor, însă din păcate fără prea multe rezultate. De asemenea, în continuare, prea puţini sunt cei care optează pentru bicicletă sau mersul pe jos. La capitolul mentalitate în această direcţie, mai avem încă de muncit, spune viceprimarul Dan Tarcea, într-un interviu acordat ziarului Făclia.

Reporter: Care au fost priorităţile în construirea bugetului municipiului Cluj-Napoca, care sunt cele mai importante proiecte?

Dan Tarcea: Proiectul de buget va fi propus pentru vot în plenul Consiliului Local în 15 aprilie. Cel mai important proiect este, de departe, studiul de fezabilitate pentru drumul şi pentru centura metropolitană. Centura metropolitană ne va permite să facem şi descongestionarea reală a traficului. Am reuşit după ani de întârzieri, care nu ni se datorează, să putem debloca acest proiect şi împreună cu comunele limitrofe Gilău, Feleacu, Apahida am reuşit să demarăm acest proiect extrem de important pentru comunitate. De asemenea, ca priorităţi, avem lucrări majore la câteva poduri din oraş.

Cum veţi rezolva problema lipsei locurilor în creşe în Cluj-Napoca?

Primăria municipiului Cluj-Napoca va da în folosinţă la sfârşitul lunii aprilie o creşă pe Strada Donath şi de asemenea, pe Strada Grigore Alexandrescu -o creşă care este în lucru. Am mai avut un proiect pe strada Bună Ziua, pentru a face o creşă, dar din nefericire, s- au împotrivit vecinii. Avem în proiect să construim cât mai multe creşe şi grădiniţie şi de asemenea, pe PUZ-urile de mari dimensiuni pe care le aprobăm punem şi o condiţie, în urma unei analize: dacă necesită în zonă să fie creşă sau grădiniţă, să se realizeze creşă sau grădiniţă.

Care este stadiul implementării proiectelor CREIC şi TEAM?

Au fost finalizate, atât CREIC cât şi TEAM (…). La CREIC (Centrul Regional de Excelenţă pentru Industrii Creative) este o clădire care are patru corpuri diferite, are trei nivele de subsol, parter şi patru etaje, iar suprafaţa totală este de 13.300 mp. Centrul are 2.230 de metri dedicaţi pentru spaţiiile de birouri, 966 de metri pentru ateliere de creaţie, 1.056 de mp dedicaţi pentru spaţii multifuncţionale şi o hală studio de 629 de mp. De asemenea, în exterior, centrul pune la dispoziţie un amfiteatru verde înierbat în aer liber. Această funcţiune este unică pentru centrele de excelenţă industrie creativă din N-V României. De asemenea, la TEAM este un ansamblu format dintr-un corp de clădire pentru birouri şi servicii suport, cinci microhale de producţie şi 22 de parcele de dimensiuni variabile cu toate utilităţile, iar suprafaţa construită este de 4.840 de mp. Avem birouri, care au o compartimentare flexibilă în zonă, ca să poată să fie adaptată pentru fiecare categorie în parte. Sunt deja şi câţiva chiriaşi în zona CREIC, iar în zona TEAM există un interes extrem de mare pentru cele 22 de parcele de teren.

Clujul este pe locul doi în ţară la capitolul poluare a aerului. Cum va acţiona administraţia locală pentru rezolvarea acestei probleme?

Eu nu dau crezare acestor studii care spun că suntem pe locul doi la poluare. Nu a avut cum să se modifice aerul într-un timp atât de scurt. Dacă anul trecut am fost printre oraşele cu cel mai curat aer, nu au avut cum să se modifice lucrurile radical de la un an la altul, pentru că nu au venit industrii poluante în Cluj. Dar avem un interes major pentru a elimina poluarea, prin amenajarea de noi parcuri şi zone de agrement cum ar fi: parc în cartierul Zorilor, în Bună Ziua, Baza La Terenuri din Mănăştur, unde vrem să extindem spaţiul verde. De asemenea, discutăm de Pădurea clujenilor. Tot la capitolul poluare, încercăm să reducem traficul prin reglementarea de benzi dedicate pentru transportul în comun şi pentru microbuzele şcolare. Până în acest moment avem pe cinci rute autobuze pentru elevi, iar anul acesta vrem să mai implementăm şi în alte cartiere şi la alte şcoli (n.red autobuze) care reduc extrem de mult traficul din zona centrală. De asemenea, şi revitalizarea malurilor Someşului ar fi un proiect care ar aduce mai mult verde pentru clujeni, sau amenajarea Parcului Feroviarilor. Totodată, încurajăm folosirea maşinilor electrice, avem amplasate câteva staţii pentru încărcat maşini electrice si recent au fost puse în funcţiune alte 11 autobuze electrice. Practic, în acest moment avem 22 de autobuze electrice. Suntem singurul oraş din România cu autobuze electrice. Până la mijlocul acestui an, vom avea 41 de autobuze electrice în Cluj, urmând ca până la sfârşitul anului, să mai achiziţionăm 50 de troleibuze şi 24 de tramvaie, mijloace de transport total nepoluante. Am investit foarte mult în modernizarea mijlocelor de transport în comun pentru că doar aşa îi vom putea convinge pe oameni să le folosească, iar crearea de benzi dedicate chiar va reduce şi poluarea.

La ce poduri din oraş se desfăşoară lucrări majore şi în ce stadiu sunt acestea?

Avem lucrări majore la Podul Porţelanului, din data de 3 aprilie a fost închisă circulaţia. Traficul rutier va fi deviat pe următoarele trasee, pe partea nordică: Piaţa 1 Mai, Strada Câmpul Pâinii, Strada Bulgarilor, Strada Fabricii, Bulevardul Muncii- pentru traficul greu şi traseul Strada Paris, Strada Bucureşti, Strada Răsăritului- pentru traficul uşor. Pe partea sudică se va putea circula pe traseele Strada Nădăşel, Strada Oaşului sau Alexandru Sahia din cartierul Iris. Termenul de execuţie este de 12 luni. Sperăm să terminăm acest pod în timpul propus.

De asemenea, în ce priveşte Podul Fabricii, acolo termenul de execuţie este de 16 luni. Au fost sistate lucrările o perioadă- din luna decembrie a anului trecut, din cauza condiţiilor meteo nefavorabile- dar s- au reluat în 5 martie. Sperăm să terminăm până la sfârşitul acestui an şi lucrările de la Podul Fabricii. De asemenea, avem în lucru Podul N, unde s-a dat ordin de începere a lucrărilor în 8 februarie, iar termenul de finalizare este luna noiembrue 2019. La Podul Locomotivei proiectanţii lucrează la modificarea soluţiei tehnice şi a indicatorilor tehnico economici, pentru că au fost nişte discuţii legate de CFR, având nevoie de nişte avize. La Podul Garibaldi achiziţia de lucrări este în desfăşurare, iar ofertele se depun până în data de 8 aprilie. Mai avem de rezolvat cu Apele Române problema stăvilarelor, aşteptăm un răspuns.

Clujul este foarte sufocat, în continuare, din cauza traficului. Ce măsuri concrete, pe lângă ceea ce aţi enumerat mai sus, se vor lua în acest sens?

Clujul este un oraş foarte aglomerat. În 2000 aveam 56.000 de maşini, acum avem 210.000 de maşini. Or Clujul este un oraş vechi, din 2000 nu s-au mai lărgit străzi pentru că nu ai unde să mai lărgeşti strada Memorandumului de exemplu, sau Moţilor, trebuie demolate clădiri care, o parte sunt clădiri de patrimoniu, sau Clinicilor, de exemplu, să demolăm spitale… De aceea încercăm să încurajăm folosirea mijloacelor alternative de transport, adică mijloacele de transport în comun, bicicletele şi de ce nu încurajăm şi mersul pe jos. De asemennea, pentru descongestionare sunt şi autobuzele şcolare de care spuneam, pentru că aglomeraţia mare este dimineaţa între 7.30 şi 9.30 şi de asemenea, când se întorc copiii de la şcoală şi părinţii trebuie să îi ducă acasă. Am încercat să descurajăm folosirea maşinii în zona centrală prin mărirea tarifelor de parcare, în zona unu şi are rezultat.

Totodată, avem două parkimguri la Sala Polivalentă şi la Stadion, unde abonamentul este 50 de lei pe lună şi o oră un leu. Practic, acele două parkinguri nu sunt folosite la capacitatea maximă, un grad maxim de încărcare este undeva la 50, 60%.

Cum reacţionează lumea, îşi lasă maşina acasă ca să circule cu autobuzul?

Cred că mai trebuie să lucrăm la mentalitate, în această direcţie, dar sunt oameni care au început să renunţe la maşină pentru mijloacele de transport în comun. Folosind benzile dedicate ajungi unde doreşti mai repede cu autobuzul sau troleibuzul decât cu maşina. Avem până în acest moment o bandă dedicată de la Biserica Sfântul Petru până în centru şi de asemenea, cu banda nouă, cea mai nouă bandă dedicată din Gheorgheni, de pe strada Nicolae Titulescu, practic am extins banda dedicată cu alţi 700 de metri. Plus 600 de metri care erau în Piaţa Cipariu până la Mitropolie şi se continuă până la Primărie. Deci practic mai avem 2,4 km de bandă dedicată.

Avem un proiect să extindem aceste benzi dedicate pe întreg Bulevardul Titulescu, de asemenea, şi pentru Strada Observatorului, avem în analiză şi Strada Moţilor şi Calea Mănăştur, dar acolo mai avem nevoie de câteva soluţii din partea specialiştilor, pentru că este o zonă extrem de aglomerată.

S-a fluidizat traficul pe Observatorului, după desfiinţarea acelor locuri de parcare?

Da, s-a fluidizat, pentru că dacă înainte în fiecare zi stăteau maşini la sensul giratoriu cu Observatorului, astăzi se circulă foarte bine pe această stradă, se circulă pe patru benzi, două pe sens şi se simte foarte bine că s-au desfiinţat parcările.

La automatul din parcarea cu barieră din Piaţa Unirii este mereu coadă, iar oamenii se plâng că ajung să plătească mai mult tocmai din această cauză. Ce măsuri veţi lua? Veţi instala mai multe automate, veţi schimba sistemul de plată?

Ştim de acea problemă, odată cu modificarea tarifelor, aparatele trebuie să dea rest, dar am luat decizia de a mai pune două aparate suplimentare acolo, este în lucru, Aglomeraţia este în intervalul 14.00-16.00. Acum este o persoană acolo, în fiecare zi, pentru a oferi asistenţă pentru ca lucrurile să meargă mai repede. Sper ca în două luni să avem montate cele două aparate, pe acelaşi sistem, în care să se poată plăti şi cu cardul. Asta va fi noutatea, ca să nu mai aştepte lumea după rest.

Interviu realizat de Anca M. Colibăşanu