Cluj-Napoca, capitala atletismului pentru două zile

Asociația Balcanică a Federațiilor de Atletism, în colaborare cu Federația Română de Atletism, organizează sâmbătă și duminică, 19 și 20 septembrie 2020, întrecerile Campionatelor Balcanice de Atletism pentru seniori în aer liber, ediția a 73-a. Competiția va avea loc pe Cluj Arena, din Cluj Napoca, și se va bucura de prezența a aproximativ 300 de sportivi din 12 țări.

Țările participante la această competiție sunt următoarele: Bulgaria, Ucraina, Armenia, Republica Moldova, Serbia, Muntenegru, Kosovo, Macedonia, Turcia, Bosnia și Herțegovina, România și Croația. Competiția îi va avea ca și oaspeți de onoare pe Lord Sebastian Coe – președintele World Athletics, și pe Dobromir Karamarinov – președintele Federației Bulgare de Atletism, al Asociației Balcanice a Federațiilor de Atletism, prim-vicepreședinte al European Athletics, actualmente, președinte interimar al acestui for. Ca și sportive, Karamarinov a fost campion balcanic și național de mai multe ori în proba de 400 de metri garduri, în perioada 1972-1982. Sebastian Coe este o somitate a atletismului, membru al Parlamentului pentru Falmouth și Camborne (1992-1997), secretar privat al șefului opoziției (1997-2001), președinte al Comitetului de Organizare al Jocurilor Olimpice și Paralimpice din 2012 de la Londra (în 2004 s-a depus candidatura), președinte al Asociației Olimpice Britanice (2012-2016), președinte executiv al CSM Sport and Entertainment (din 2013 în prezent), vicepreședinte (2007-2015) și apoi președinte al Asociației Internaționale a Federațiilor de Atletism (acum World Athletics) (2015-2019 și din 2019 în prezent). Cariera sportive a lui Sebastian Coe este impresionantă. Campion european de sală la 800 m (1977), recordman al Regatului Unit la 800 m (1978), recordman mondial la 800 m, 1.500 m și o milă (1979), medaliat de aur la 1.500 m și cu argint la 800 m la Jocurile Olimpice de la Moscova (1980), performanță pe care a repetat-o în 1984 la Jocurile  Olimpice de la Los Angeles. Personalitatea sportivă a anului a BBC (1979), numit membru al Ordinului Imperiului Britanic (MBE) (1982), a primit titlul de Lord Coe din Ranmore (2000). Este membru al următoarelor comisii: Coordonare pentru Jocurile Olimpice și Paralimpice Tokyo 2020 (din 2014 în prezent).

România participă cu 64 de atleți

România va fi reprezentată la această competiție de o delegației formată din 64 de atleți (28 la feminin și 36 la masculin), în frunte cu patru dintre cei cinci sportivi calificați la Jocurile Olimpice de la Tokyo: Alin Firfirică (disc), Florentina Iusco (lungime), Claudia Bobocea (1.500 m) și Daniela Stanciu (înălțime). De la ”U” Cluj au fost selecționați să reprezinte România trei sportivi: Gal Camelia (200m, 4 x 400m), Sanda Belgyan (400mg, 4 x 400m) și Robert Parge (400m, 4 x 400m).

Scurt istoric al Campionatelor Balcanice în aer liber

Competitiile balcanice în aer liber, probe de stadion, pentru seniori, au demarat în anul 1929, la Atena, cu o ediție experimentală. Până la jumatatea ultimului deceniu al secolului XX, concursurile destinate exclusiv atleților din arealul geografic respectiv s-au numit ,,Jocuri Balcanice”, primind ulterior titulatura de ,,Campionate Balcanice”. La Istanbul (1940), s-a disputat ultima competiție înaintea celui de-al doilea Razboi Mondial. Întrecerile s-au reluat în 1946 (Tirana-Albania) și la București (1947), dar au fost neoficiale. La masculin, primul concurs oficial s-a consumat în anul 1953, la Atena. Cu toate că au fost incluse în programul de la Tirana și Bucuresti, competițiile adresate atletelor au fost oficializate de abia în anul 1957. România a găzduit, de-a lungul vremii, 9 ediții: 1937, 1947 – ed. Neoficială, 1959, 1964, 1970, 1975, 1983 și 2002, toate la București, 2014, 2015 și 2016, la Pitești. Asociația Balcanică a Federațiilor de Atletism numără în prezent 21 de membri: Albania, Armenia, Austria, Azerbaidjan, Bosnia-Herțegovina, Bulgaria, Cipru, Croația, Georgia, Grecia, Israel, Kosovo, Macedonia, Moldova, Muntenegru, România, Slovenia, Serbia, San Marino, Turcia, Ucraina. Prin acest gen de competiții se urmărește promovarea sportului, culturii, relaționarea între diferetele națiuni, schimbul de idei și, până la urmă, păstrarea păcii și stabilității în zonă. Să consemnăm faptul că în perioada 1929-1992 maratonul era inclus în cadrul Campionatelor Balcanice probe de stadion, ca și 20 km marș, între 1961-1999 la masculin, 1988-1999 la feminin. Cele mai multe prezente românești în cadrul Campionatelor Balcanice au înregistrat, la masculin, losif Nagy (disc – 18), iar, la feminin, Ana Roth-Coman-Sălăgean (greutate – 16).

Primele medalii de aur în dreptul României datează din 1930

Primele medalii de aur, la masculin, datează din anul 1930, de la Atena, și au revenit sportivilor Lazăr Bodea (ciocan) ,Dumitru Paveliuc (10.000 metri), Alexandru Fritz (greutate), Petre Havales (disc), Francisc Nemeș (400 metri), Ludovic Gall (maraton). La feminin, primele medaliate cu aurul balcanic, în 1957, la Atena, au fost Ioana Luța (100 și 200 metri), Iolanda Balaș Soter (înălțime), Ana Coman (greutate), Maria Diți (suliță) și ștafeta de 4×100 metri (în componența Alexandra Sicoe/Letiția Bendiu/Ioana Luță/Claudia Ruse).

Cristian FOCȘANU