Centrul de Cultură Urbană Casino

Formă şi Culoare” cu Mircea Popiţiu şi Ioan Şeu

Încet, încet şi galeriile îşi deschid porţile, lucru care nu poate decât să ne bucure. Cu Formă şi Culoare, expoziţie de pictură şi sculptură, am fost în faţa ultimului vernisaj online. Spun ultimul pentru că de luni, 1 iunie, Centrul de Cultură Urbană Casino se deschide publicului (voi da programul la finalul rândurilor de faţă), având ocazia întâlnirilor spirituale ce rămân adânc întipărite în memoria noastră afectivă.

Formă şi Culoare propune întâlnirea cu arta a doi cunoscuţi plasticieni, Mircea Popiţiu (pictură) şi Ioan Şeu (sculptură), două frumoase vârste, active însă, prezenţe anuale aproape, aşteptate şi dorite. Am să mă opresc asupra lor în datele esenţiale.

Mircea Popiţiu (n. 17 martie, 1960, Bocşa, Sălaj) este absolvent al Academiei Navale “Mircea cel Bătrân” de la Constanţa, dar şi al Facultăţii de arte şi design din cadrul Universităţii de Vest din Timişoara. Prima personală a avut-o în 1990, la Casa Cărţii din Tulcea. Cea de a 25-a personală este cea vernisată vineri, la Casino, Cluj-Napoca, între ele figurând prezenţe pe simeze din România (Deva, Arad, Cluj-Napoca, Timişoara, Sibiu, Bucureşti, Constanţa, Hunedoara, Bistriţa, Tulcea…) şi de peste hotare (Belgia, Ungaria), lor adăugându-li-se numeroase colective (România, Germania).

Genericele alese pentru personalele sale, ne introduc în universul artistului. Ajunge să amintesc “Trepte spre cer-între sacru şi profan”, “Introspecţie cromatică”, “Semn, Simbol, Semnificaţie” (Cluj-Napoca, 2015; Grand Hotel Napoca), “Message d’ amour”…

Culoarea este cea care dă tonul. Pentru că în alegerea culorilor, şi paleta este una bogată şi diversă, Mircea Popiţiu mizează pe trei elemente: suprafeţe, lumină, ochi. Astfel, compoziţiile au un ritm al lor interior, la baza căruia stau echilibrul, mişcare, varietate cromatică nu în ultimul rând, fie că este vorba despre peisajul marin, nuduri, abstract. În acest din urmă caz având de-a face cu un univers fabulos de semne şi simboluri, care se cer descifrate. Mai mult chiar, provoacă, incită, cer aplecări atente şi lungi asupra fiecărei lucrări în parte, găsind în fiecare sufeltul nobil al artistului.

Se pare că Raul Duffy avea dreptate atunci când spunea că trebuie să te fi născut la malul mării sau să trăiești mult în preajma ei pentru a deveni un pictor adevărat. În cazul meu, regimul dur din marină nu mi-a atrofiat sensibilitate sufletului. Dimpotrivă, mi-a potențat-o și m-a determinat să mă dedic în totalitate artei”, afirmă pictorul devean într-unul din interviuri. Rânduri la care subscriu, reţinând pentru dvs “Regata Soarelui”, “Aşteptare”, “Dialog”, “Regăsire”, “Apus de soare la Constanţa”, “Răsărit de soare la Sulina”, “Geneză”, “Jazz-ritm de dans”, “Jazz-ritm în roşu grav”, “Sărutul mării”…

Sculptorul Ioan Şeu (n. 11 septembrie, 1940, Nicula, judeţul Cluj) nu-şi arată deloc vârsta, referindu-mă la o activitate susţinută, o continuitate de admirat şi apreciat. Îl găsim cu lucrări fie în personale, fie în colective, lucrările sale înnobilând numeroase colecţii particulare şi de stat din România, Italia, Franţa, Germania, Statele Unite, Siria, Olanda, Ungaria…Sunt de menţionat apoi lucrările de for public (Eroii neamului; busturile lui Nicolae Densuşianu, acad. Paulo Dimo, Nadia Comăneci; Aleea Gimanstelor, Deva, 15 portrete în bronz) şi nu sunt singurele.

Formele propuse în prezenta personală atestă buna, foarte buna cunoaştere a uneltelor de lucru şi a materialelor, a posibilităţilor artistice pe care acestea le oferă, fie că este vorba despre lemn, piatră, bronz…Se remarcă încă de la prima privire, raportul dintre părţi şi ansamblu. Caz în care putem vorbi despre un ansamblu omogen, stabil, planuri atent construite, indestructibil, un tot unitar generator de idei. Idei care se adreseazp spiritelor fine şi alese, componentelor emoţionale ale fiecărui privitor în parte. Practic, putem să ne referim la concentrări de energii ale formelor prezentate, întruchipări ale idealurilor de frumuseţe şi de perfecţiune. Vă supun atenţiei “Absorbţia teluricului”, “Disperarea mamei”, “Pasărea de foc”, “Totem feminin”, “Zeul dacic”, “Regina Pădurii”, “Iubirea berzelor”, “Figură cu cioc de papagal”…

Demostene ŞOFRON

Galerii deschise publicului

Casino: luni-miercuri, 10.00-18.00 (pauză între orele 14.00-15.00; maximum 20 de persoane); joi-duminică 16.00-20.00 (maximum 20 de persoane)

Turnul Croitorilor: zilnic 10.00-18.00 (pauză între orele 14.00-15; maximum 8 persoane)

Articole din aceeasi categorie

One Response to Centrul de Cultură Urbană Casino

  1. Ioan Stefan

    In ciuda celor cativa anisori diferenta ca varsta, trasaturile comune a
    celor doi expozanti: talent, constanta, ambitie, curaj, fac ca intalnirea cu
    lucrarile lor sa ma imbucure in mod deosebit.
    Felicitari ! Ati realizat ceva frumos impreuna !

    Cu stima si prietenie,
    Ioan Stefan