Centenarul Marii Uniri, marcat de Arhiepiscopia Clujului prin sfințirea Mânăstirii „Mihai Vodă” și a Bisericii „Schimbarea la Față”

Arhiepiscopia Ortodoxă Română a Vadului, Feleacului și Clujului a înscris pe agenda evenimentelor care vor marca simbolic Jubileul celor 100 de ani de la Marea Unire două evenimente care ilustrează parcursul primului secol de la reîntregirea țării: sfințirea bisericii „Schimbarea la Față” din Cluj-Napoca – ”ecumenismul frumuseții lui Dumnezeu” – și sfințirea Mânăstirii Mihai Vodă din Turda, loc de pomenire a martiriului voievodului Mihai Viteazul.

Sfințirea bisericii „Schimbarea la Față” din Cluj-Napoca va avea loc sâmbătă, 18 august, începând cu ora 8:30, și va fi săvârșită de ÎPS arhiepiscop și mitropolit Andrei, avându-i alături pe episcopul Ignatie al Hușilor și pe arhiereul vicar Teofil de Iberia din Episcopia Spaniei, împreună cu un sobor de preoți și diaconi.

Biserica „Schimbarea la Față”, de pe bulevardul Eroilor, construită în perimetrul vechii cetăți medievale a Clujului, „este un veritabil manifest spiritual, care arată că ortodoxia poate fi modernă și, în același timp, să se inspire din tradiție, dar și că arta, reintegrată în spațiul credinței, poate să construiască un veritabil ecumenism al frumuseții lui Dumnezeu. Această biserică este numită «una a reconcilierii», care stă sub semnul detensionării relațiilor cu Biserica Greco-catolică, dar mai ales prin faptul că frumusețea interiorului ei este dată de sinteza artistică inspirată, realizată de un artist ortodox, Silviu Oravitzan, și de unul catolic, teologul și pictorul Ivan Marko Rupnik, de la Roma. În spațiul interior, mozaicurile, realizate de pictorul și teologul iezuit Marko Ivan Rupnik, redau o veritabilă sinteză teologică între canonul artei bizantine și canonul artei occidentale din primul mileniu de istorie a Bisericii creștine una. Iconostasul, realizat în lemn de tei aurit, de artistul Silviu Oravitzan, își propune să ilustreze, într-o inepuizabilă bogăție cruciformă, lumina spirituală care izvorăște din prezența și lucrarea lui Dumnezeu și pe care omul este chemat să o vadă” – precizează purtătorul de cuvânt al Arhiepiscopiei Clujului, pr. Bogdan Ivanov.

Biserica este construită într-un stil neobizantin, cu balcon la fațadă și coloane, fiind încadrată în ansamblul arhitectural istoric al orașului. Piatra de temelie a fost sfințită de arhiepiscopul și mitropolitul Bartolomeu în anul 1999, iar lucrările de construcție au fost încheiate în decembrie 2004, când a fost săvârșită prima Sfântă Liturghie în noua biserică, după care a început șantierul pentru pictura în tehnica mozaic. Parohia este păstorită de părintele paroh Titus Moldovan, avându-i alături pe părintele Petru Ilea și pe părintele profesor Alexandru Moraru.

În ce privește sfințirea Mânăstirii „Mihai Vodă” din Turda, aceasta va avea loc duminică, 19 august, începând cu ora 8:30, fiind oficiată de ÎPS arhiepiscop și mitropolit Andrei, avându-i din nou alături pe episcopul Ignatie al Hușilor și pe arhiereul vicar Teofil de Iberia, din Episcopia Spaniei, împreună cu un sobor de preoți și diaconi.

„Această ctitorie mânăstirească s-a născut în urmă mai bine de 17 ani, când, la ceremonia de comemorare a 400 de ani de la moartea voievodului Mihai Viteazul, la Turda, mitropolitul Bartolomeu Anania a anunțat intenția ca locul martiriului să nu fie marcat doar de un simplu monument, ci de o mânăstire, în care să fie aduse neîncetat rugăciuni și slujbe «pentru pomenirea marelui voievod și a tuturor celor care, de-a lungul veacurilor, și-au dat prinosul de jertfă pentru libertatea, demnitatea și unitatea poporului român»” – precizează pr. Bogdan Ivanov.

Proiectul mânăstirii turdene se dorește a fi o copie arhitecturală a vechii mânăstiri „Mihai Vodă” din București. Complexul monahal de la Turda este alcătuit din biserica mânăstirii, corpurile de chilii cu paraclis, înconjurat de un zid de incintă, cu clopotniță. Biserica mânăstirii a fost pictată în tehnica frescă de pictorul bisericesc Sorin Efros. Obștea de călugărițe este condusă de maica stareță Andreea Zdrobău, avându-l ca duhovnic pe părintele Ilie Hanuschi.

„În mod simbolic – precizează pr. Bogdan Ivanov – , prin cele două ctitorii, de la București și Turda, se regăsesc unite în chip tainic, prin aceleași fire nevăzute ale istoriei, Țara Românească, Transilvania și, astfel, toate provinciile românești, peste care a domnit cândva voievodul Mihai, întâiul întregitor de țară”.

M. TRIPON

Articole din aceeasi categorie