Cele opt probleme ale democraţiei româneşti, în viziunea lui Andrei Marga

Democraţia românească are opt mari probleme, care fac ca acest concept să fie adesea înţeles greşit, a declarat rectorul Universităţii Babeş-Bolyai (UBB) Cluj-Napoca, Andrei Marga, la finalul unei conferinţe internaţionale organizate de extensia Bistriţa a universităţii clujene.

În viziunea lui Andrei Marga, în România nu se face încă distincţia între pluralism politic şi democraţie, motiv pentru care migraţia politică este permisă deşi, în conceptul de democraţie, un politician are voie doar să demisioneze, nu şi să păstreze funcţia obţinută, odată cu înscrierea în rîndurile altei formaţiuni politice.

A doua problemă semnalată de Andrei Marga este diferenţa între interesul public, interesul privat şi interesele anumitor tipuri de public. „În România, este o confuzie la nivelul instituţiilor. Se crede că interesul public este interesul unui anumit public. De ce nu rezistă legislaţia noastră? Pentru că toate (legile – n.r.) se fac pentru un anumit public”, este de părere Marga.

A treia problemă este legată de diferenţa între legitimitate şi legalitate, în acest sens rectorul UBB dînd ca exemplu rezultatele alegerilor din 2008, care, deşi au fost declarate legale, nu au oferit şi legitimitatea necesară partidului cîştigător, avînd în vedere procentul redus de participare la vot din partea populaţiei.

De asemenea, Andrei Marga este de părere că România „nu ştie ce să facă cu mari concentrări de putere politică, economică şi mediatică”, iar o altă problemă se referă la relaţia dintre angajarea politică şi competenţa decizională.

„Democraţia nu constă doar din alegeri libere, care sînt indispensabile, nu constă doar din aceea că funcţionează majorităţi. Mecanismul majorităţii este ultimul mecanism de decizie, cînd nu se ajunge la o înţelegere. Democraţia înseamnă şi o anumită calitate a reprezentanţilor şi a deciziilor. Or, la noi, din păcate, s-a revenit exact la tehnica lui Ceauşescu, şi anume selectarea în poziţii de decizie a unor oameni cît mai slabi, mediocri, din două motive: respectivii nu pun în pericol vîrfurile şi pot fi vinovaţi de ocazie, dacă ceva nu merge”, a opinat rectorul universitar.

A şasea problemă semnalată de Andrei Marga face referire la calitatea legislaţiei, în condiţiile în care, în prezent, legile nu sînt făcute de jurişti, ci de „psihologi, filosofi, economişti”, şi, deşi legea este aplicată, România rămîne în continuare o ţară cu un grad de corupţie ridicat.

O altă problemă discutată de rectorul UBB este legată de faptul că democraţia „este înţeleasă ca un raport aritmetic şi ca aducerea majorităţii, fie ea şi subţirică, la guvernare”, deşi conceptul ar trebui înţeles ca o selecţie calitativă de argumente, venite din partea a cît mai mulţi oameni, astfel încît acestea să servească interesului public.

Ultima problemă sesizată de Andrei Marga face referire la alternative. „Nu este democraţie dacă nu sînt alternative reale, alternativele nominale nu dau rezultat’, este de părere rectorul UBB. Marga a criticat, în acest context, înfiinţarea unui partid al independenţilor, calificîndu-l drept o „fantoşă”, pe care populaţia o va privi „cu detaşare, cu repulsie chiar”.

Cele opt probleme ale democraţiei româneşti au fost expuse de prof. univ. Andrei Marga în cadrul discursului ce a marcat încheierea conferinţei internaţionale pe teme de integrare europeană şi regională, organizate de Facultatea de Studii Europene din cadrul extensiei Bistriţa a UBB.