„Cea mai mare provocare este, astăzi, legată de infrastructură” (II)

Cluj-Napoca este considerat, fără îndoială, un oraş “magnet” atât în România, cât şi în Europa, iar viitorul “sună” şi mai bine: în opinia viceprimarului Dan Tarcea, în următorii 20 de ani, Clujul va cunoaşte o dezvoltare “extraordinară”, cel puţin din perspectiva inovaţiei.

Într-un interviu acordat cotidianului Făclia de Cluj, Dan Tarcea face un “inventar” al celor mai importante proiecte care pregătesc oraşul pentru viitor, pe termen mediu şi lung: multe parcuri şi spaţii prietenoase cu pietonii, metrou şi tren metropolitan şi, de ce nu, autobuze fără şofer.

Reporter: Vreţi să faceţi o “replică” a Bazei Sportive din Gheorgheni şi în Mănăştur. Ce ne puteţi spune despre acest proiect?

Dan Tarcea: Un proiect extrem de important la care muncim este o bază sportivă în zona “La Terenuri”. Deja PUZ-ul este în dezbatere publică, iar după ce vom încheia această dezbatere publică, îl vom vota în Consiliul Local, după care putem să trecem la partea de expropriere a terenului şi putem să mergem mai departe, astfel încât să putem începe lucrările şi la acest obiectiv. Am dori să replicăm Baza Sportivă din Gheorgheni, să o replicăm şi în Mănăştur, pentru că aceea are peste 100.000 de utilizatori pe an, ma refer la cei care sunt cu card, la care se adaugă şi ceilalţi care doar vor să se plimbe şi au nevoie de un card de intrare în această bază sportivă.

Reporter: În ce stadiu este proiectul privind construcţia Aquapark-ului?

Dan Tarcea: Suntem încă în discuţii în privinţa aquapark-ului şi mai trebuie făcute dezbateri publice, pentru a găsi cea mai bună soluţie. În acest moment am identificat un teren de aproximativ 12 hectare unde a fost pepiniera Becaş. Evident, este o necesitate majoră să avem un asemenea obiectiv la nivelul municipiului Cluj-Napoca, pentru că foarte multă lume din Cluj este nevoită să plece la Oradea sau la Târgu Mureş sau în altă parte ca să se poată relaxa într- un astfel de ambient. Din păcate, Clujul este un oraş între dealuri, iar un asemenea obiectiv nu se poate face pe deal. Trebuie să fie într-o zonă plană şi nu avem terenul pe care să construim, acesta este singurul teren pe care l-am identificat până în acest moment.

Reporter: Dar cel care vizează Filarmonica, Centrul Cultural Transilvania?

Dan Tarcea: Aici discutăm, practic, de trei proiecte într-unul singur. În primul rând. discutăm de Filarmonică (n. red- clădirea), unde investiţia este de peste 50 milioane de euro, discutăm de o bucată de teren pe care o deţinem şi pe care vrem să facem o concesiune de lucrări pentru construcţia unui hotel sau a unei clădiri de birouri. O vor face privaţii, pentru că nu primăria trebuie să construiască acest hotel sau spaţii de birouri, iar o parte din banii pe care îi obţinem din această concesiune să îi putem folosi pentru demararaea celorlalte lucrări. De asemenea, tot în zona respectivă avem Centrul de Cultură Urbană. Ne dorim să facem un centru în care să se poată exprima artiştii, este o clădire fantastică, va fi o clădire pe trei niveluri, unde vor putea fi organizate diverse activităţi şi acţiuni culturale, de expoziţii  şi întâlniri ale celor care iubesc şi îndrăgesc acest domeniu, al culturii.

Reporter: De ce este importantă investiţia în domeniul educaţiei la Cluj-Napoca?

Dan Tarcea: Fără educaţie nu există evoluţie, iar investiţia în educaţie nu dă niciodată faliment. Toate investiţiile pe care le face Primăria Cluj-Napoca împreună cu eforturile pe care le depun copiii, profesorii, părinţii, bunicii aduc şi plasează Clujul pe locul fruntaş la toate examenle, ceea ce este un lucru extraordinar. În al doilea rând, cel mai de preţ lucru pe care îl are o comunitate sunt creierele. De aici vine şi motorul de creştere a Clujului, sunt copii şi studenţi foarte bine pregătiţi aici, iar forţa de muncă este extrem de bine pregătită şi de aceea firmele, banii urmează creierele, nu invers. Din acest motiv trebuie să investim în educaţie constant.

Reporter: Primăria Cluj-Napoca cumpără locuinţe sociale, rezolvă această abordare inedită problema în sine a lipsei locuinţelor sociale la Cluj-Napoca?

Dan Tarcea: Este evident că avem o necesitate de locuinţe sociale. Până în acest moment avem 360 de cereri neonorate, iar ca un stoc de locuinţe sociale avem peste 1200 de locuinţe, fie că sunt sociale, din fondul de stat sau locuinţe de necesitate. Practic suntem încă sub capacitatea şi sub nivelul la care putem să oferim tuturor celor care au nevoie locuinţe. În acest moment avem în construcţie 12 locuinţe sociale pe strada Ghimeşului. Cred că la începutul anului viitor ar trebui să fie gata. Pe lângă acest proces de a construi locuinţe sociale, am alocat suma de două milioane euro pentru a cumpăra locuinţe de pe piaţa publică. Accsta este un proiect extrem de serios, am reuşit deja să cumpărăm o locuinţă, este vorba de un apartament cu patru camere care a costat 94.000 de euro. Este o modalitate de a reuşi să facem paşi mult mai rapid decât să aşteptăm să identificăm terenul, să obţinem autorizaţii de construire, după care să facem licitaţiile să să trecem efectiv la construire. În a doua etapă, încă suntem în faza de licitaţie pentru achiziţia de locuinţe, data limită este 6 decembrie şi îi invit pe toţi cei care au de vânzare un apartament să oferteze primăria pentru cumpărare. Procedura este foarte simplă, iar în trei săptămâni din momentul în care avem oferta de apartament, se poate şi încheia tranzacţia.

Reporter: Când am putea avea la Cluj autobuze fără şofer?

Dan Tarcea: Este un proiect inovativ, cu siguranţă, deja sunt anumite ţări unde, experimental, funcţionează acest autobuz. Este de dimensiuni mici, cu 12 persoane la bord şi circulă cu o viteză redusă. Cred că şi la Cluj putem să ne gândim în acest sens, pentru că este clar că dimensiunea de inovare pe care o are oraşul nostru ne duce în această direcţie. Va fi un proiect inedit, care cred că ar putea să fie viabil poate începând din anul 2021.

Tehnic, evident ca va trebui să aibă o bandă dedicată, vorbim de un autobuz pe roţi, nu pe şine, care funcţionează pe bază de internet şi prin satelit, va fi conectat prin satelit, prin GPS. Va avea o bandă dedicată, pentru că acest autobuz nu este capabil, astăzi, să facă depăşiri, să semnalizeze de pe o bandă pe cealaltă. Zona centrală a oraşului, într-o primă etapă, se pretează pentru un asemenea autobuz.

Interviu realizat de Anca M. Colibăşanu