Cazul Corneanu sau „ratarea unei dezbateri”

Teologul Radu Preda consideră că săptămînile scurse de la împărtăşirea mitropolitului Nicolae Corneanu într-o biserică greco-catolică au adus în prim plan mai multe fenomene oarecum tipice pentru vîrsta socială a României de azi. Înainte de toate – consideră el -, prea puţini dintre cei care au scris în presă despre acest caz au şi înţeles cu adevărat despre ce este vorba.

„Confuzia a dominat categoric reflectarea mediatică a unui episod eminamente eclesial. La această confuzie au participat chiar unii reprezentanţi greco-catolici (cu excepţia salutară a PS Florentin) şi de alte confesiuni. Apoi, intelectualii bănăţeni (sau nu) care şi-au exprimat solidaritatea cu mitropolitul Nicolae nu au fost mai bine informaţi decît oamenii din media. Ei au invocat argumente complet improprii, judecînd o situaţie canonică şi  dogmatică după criteriile după care judecă, de pildă, scena politică. Au adunat merele cu perele pe simplul motiv că sînt fructe. De aici s-a născut şi întreţinut nu doar ideea unui relativism unionist, dar şi impresia complet falsă a unui conflict între ortodocşi şi greco-catololici sau chiar dintre ortodocşi şi toţi heterodocşii României şi ai universului. Refuzînd asumarea profunzimii problemei, partizanii acestui ecumenism superficial, la limita dintre ignoranţa militantă şi corectitudinea politică, au preferat analizei serioase izul de scandal şi senzaţional. Aşa a putut să se transforme cazul Corneanu într-un caz BOR. Figura ierarhului de la Timişoara a fost transformată, pentru a cîta oară?, într-un simbol al atacului anti-BOR. Tăcerea vinovată a mitropolitului a alimentat acest proces de convertire a infracţiunii bisericeşti în eroism civic pe socoteala unei periculoase polarizări între presupuşii fundamentalişti şi ecumeniştii din BOR. În ceea ce o priveşte, ierarhia BOR a temporizat, crezînd că prin cîştigare de timp va cîştiga şi înţelepciune” – apreciază Radu Preda.

În opinia teologului clujean, cele patru săptămîni care au trecut de la împărtăşirea mitropolitului Corneanu cu greco-catolicii au fost utile şi „au mai despărţit apele”, au oferit ocazia unor atitudini clarificatoare şi au coagulat opinii disparate.

„A fost o perioadă de cernere. Cu toate acestea, continuă să uimească absenţa cvasi-totală a vocilor teologice ale confesiunilor implicate. Canoniştii, dogmatiştii şi titularii cursurilor de ecumenism tac. În locul lor vorbesc jurnaliştii dezinformaţi şi intelectualii interesaţi, creştini sau nu. Aşa se explică paradoxul care defineşte atît de bine vîrsta socială a României de azi şi care face posibil să avem o criză reală, dar nu şi o dezbatere autentică” – este de părere Radu Preda.

M. TRIPON