Capitala dacilor, readusă la viaţă

Trecerea cetăţii Sarmizegetusa Regia din administrarea Ministerului Culturii în cea a Consiliul Judeţean Hunedoara pare să fi fost o măsură mai mult decît inspirată. Autorităţile hunedorene au reuşit, într-un an de la preluarea cetăţii, să-i de-a monumentului UNESCO o mult mai mare vizibilitate şi să-l facă mult mai atractiv pentru turişti. În schimb, celelalte cetăţi dacice cuprinse în lista Patrimoniului Mondial(Piatra Roşie, Costeşti-Cetăţuie, Costeşti-Blidaru, Băniţa şi Căpîlna), care au rămas în administrarea statului, par a fi abandonate şi nicidecum promovate în interes turistic şi cultural.

sarmiCetăţile Sarmizegetusa Regia, Piatra Roşie, Costeşti-Cetăţuie, Costeşti-Blidaru, Băniţa şi Căpîlna fac parte din ansamblul de fortificaţii ce reprezentau nucleul regatului dac din perioada domniei lui Burebista şi pînă la Decebal.

Ele au fost ridicate prin tehnica numită „murus dacicus”, ce presupune două ziduri paralele de piatră, legate între ele prin intermediul unor bîrne. Complexul de fortificaţii din Munţii Orăştiei a fost inclus în 1999 în patrimoniul UNESCO, însă autorităţile române nu prea au fost interesate să gîndească o strategie de promovare şi valorificare turistică a acestor obiective arheologice unice în lume. Accesul greoi în zonă, lipsa materialelor de informare, slaba gestionare a traseelor care pot fi urmate de turişti şi sistemul de pază deficitar i-au ţinut pe turişti departe de aceste bijuterii.

În încercarea de a le îngriji mai bine şi a atrage cît mai mulţi turişti să le viziteze, Consiliul Judeţean Hunedoara a făcut nenumărate demersuri pentru a obţine dreptul de a gestiona patrimoniul cetăţilor UNESCO. După mai multe proceduri greoaie, solicitarea autorităţilor hunedorene a fost rezolvată anul trecut, însă doar parţial. În acest sens, Ministerul Culturii a acceptat să renunţe la administarea cetăţii Sarmizegetusa Regia, transferînd acest drept autorităţilor judeţene din Deva.

Capitala dacilor – pusă sub pază
Odată cu această măsură, reprezentanţii Consiliului Judeţean Hunedoara şi-au luat în serios rolul de administrator al sitului arheologic al fostei capitale a Daciei preromane iar rezultatele nu au întîrziat să apară.

Complexul arheologic a fost pus sub pază, a fost instaurat un program de vizitare pentru turişti şi s-a îmbunătăţit sistemul de informare turistică. În această primăvară s-a trecut la îndepărtarea vegetaţiei forestiere de pe sit, ceea ce a oferit o altă viziune asupra Sarmizegetusei Regia ca aşezare.

Totodată, Consiliul Judeţean Hunedoara a aprobat înfiinţarea unui servicu public pentru administrarea monumentului Sarmizegetusa, scopul acestui demers fiind de a putea asigura o supraveghere şi monitorizare mai eficientă a complexului arheologic din Munţii Orăştiei.

Explozie de turişti
Toate aceste măsuri au dus la o adevărată explozie a turismului în zonă. Astfel, anul trecut, Sarmizegetusa Regia a fost vizitată de 27.000 de persoane plătitoare de bilet, iar anul acesta numărul vizitatorilor a continuat să crească, ajungîndu-se ca într-o zi să se înregistreze peste 700 de turişti, conform biletelor vîndute. Acest lucru i-a încurajat pe administratorii monumentului UNESCO, fiind hotărîţi să dezvolte activitatea turistică în zonă, pentru a creşte numărul de vizitatori la peste 100.000 de mii într-un an.

Drum asfaltat pînă la monument
Pentru asta, autorităţile hunedorene au luat deja măsuri pentru asfaltarea celor 19 kilometri de drum, pe porţiunea dintre Costeşti şi intrarea în cetate, astfel încît accesul turiştilor în zonă să fie cît mai facil.
Valoarea totală a proiectului “Modernizare drumuri de acces pentru integrarea în circuitul turistic european a Cetăţilor Dacice din Munţii Orăştiei” este de peste 31.705.000 de milioane de lei (peste 7 milioane de euro), sumă care va fi alocată prin Programul Operaţional Regional. Termenul limită pentru finalizarea lucrării este 31 decembrie 2015, iar autorităţile susţin că, după realizarea acestui obiectiv, aşteaptă ca numărul turiştilor să depăşească cifra de 100.000.

Pe lîngă acest obiectiv, CJ Hunedoara încearcă să identifice şi alte surse de finanţare europeană pentru a putea dezvolta noi proiecte, menite să crească vizibilitatea monumentului pe plan intern şi internaţional.

Alte patru cetăţi dacice UNESCO aşteaptă să fie mai bine administrate
Pe de altă parte, autorităţile hunedorene nu vor să se ocupe doar de administrarea cetăţii Sarmizegetusa Regia, ci încearcă să obţină dreptul de a gestiona şi celelalte cetăţi dacice din Munţii Orăştiei situate pe teritoriul judeţului (Costeşti, Blidaru, Piatra Roşie şi Băniţa), care sînt incluse, de asemenea, pe lista UNESCO. Deşi s-au făcut mai multe cereri în acest sens, pînă acum nu s-a primit niciun răspuns concret de la Ministerul Culturii. Specialiştii susţin că urgentarea procedurii de trecere a celor patru cetăţi la CJ Hunedoara ar permite autorităţilor locale să ia măsuri de conservare şi protejare a acestora, la fel ca în cazul Sarmizegetusa Regia. Pe lîngă acest lucru, cele patru cetăţi vor avea posibilitatea de a fi promovate astfel încît interesul turiştilor pentru aceste monumente să fie cît mai mare.

Carmen Ciongradi, directorul Muzeului Naţional de Istorie a Transilvaniei, instituţie care gestionează activitatea ştiinţifică şi de cercetare arheologică la cetăţile dacice UNESCO, susţine că trecerea complexului arheologic de la Sarmizegetusa în administrarea Consiliului Judeţean Hunedoara s-a dovedit a fi o măsură extrem de oportună. Ciongradi a explicat că, prin măsurile luate de autorităţile hunedorene, Sarmizegetusa Regia este acum mult mai bine protejată, iar promovarea făcută a dat deja rezultate mari. „După preluarea cetăţii de către CJ Hunedoara, paza este asigurată cu firmă specializată, iar datorită promovării făcute, numărul turiştilor a crescut considerabil. Ca exemplu, în acest an, cu ocazia Zilei porţilor deschise, s-au înregistrat peste 1000 de vizitatori”, a spus Ciongradi. Cît priveşte celelalte patru cetăţi, Ciongradi a menţionat că ar fi important ca şi acestea să fie preluate de CJ

Hunedoara, pentru a avea parte de măsuri ca în cazul monumentului de la Sarmizegetusa. Directorul MNIT a menţionat, însă, că în cazul acestora procedura ar fi mai greoaie, pentru că sînt şi proprietăţi private de teren în interiorul unor situri, ceea ce necesită procedura exproprierii.

C.P.

Articole din aceeasi categorie