Bye, bye Great Britain

La Bruxelles și Strasbourg, bagajele sunt deja făcute pentru cei 73 de europarlamentari britanici care vor părăsi, începând cu miezul nopții de 31 ianuarie, Uniunea Europeană ca urmare a Brexit-ului. Mai este nevoie doar ca plenul Parlamentului să-și dea votul miercuri, după care, Consiliul să adopte joi, prin procedură scrisă, decizia privind încheierea acordului în numele Uniunii.

Astfel se încheie o etapă a istoriei Uniunii Europene. Şi începe alta. Una în care Marea Britanie nu mai face parte din această structură politico economică. Cum britanicii au ales să meargă pe un alt drum, configuraţia legislativului european se modifică de la 751 de locuri la 705. Asta deocamdată, deoarece o parte dintre scaunele britanicilor vor fi rezervate ţărilor ce urmează să intre în UE, iar altă parte, mai exact 27 de locuri, vor fi redistribuite între diferite ţări membre, inclusiv România, care va primi un loc. Românul care va pune piciorul în hemiciclu începând din februarie este Victor Negrescu, el devenind astfel al 33-lea membru al delegaţiei noastre în forul legislativ european şi al unsprezecelea membru al grupului PSD.

Cât priveşte echilibrul de forţe politice în legislativul european de după Brexit, nu prea ar exista factori care să influnţeze schimbări majore în această zonă. Totuşi, un lucru care se poate întâmpla ar fi excluderea în luna februarie a FIDESZ-ului, partidul controversatului prim ministru Victor Orban din PPE. Dacă se va lua o decizie în acest sens, atunci delegaţia FIDESZ din Parlamentul European ar urma să întărească rândurile grupului suveranist reprezentat de Matteo Salvini, din care mai fac parte Liga, Adunarea Națională și Alternativa pentru Germania.

O întrebare care se poate pune este cum va fi prima zi de după Brexit? Pentru cetăţenii ţărilor membre UE nu va fi cu nimic mai deosebită faţă de cele dinainte de 31 ianuarie 2020. Cei care vor simţi mai multe vor fi cetăţenii britanici, deoarece, spun analiştii, efectele economice nu vor întârzia să apară. Cât de puternice vor fi acestea nu se poate estima. Ştim doar că în 24 iunie 2016, prima zi după referendumul privind Brexitul, costul a fost estimat undeva la 2.000 miliarde dolari pe burse.

Şi chiar dacă, în sfârşit, se clarifică problema Brexit, apele destul de învolburate ale Uniunii nu par să se liniştească. După divorţul de Marea Britanie, oficialii europeni au de rezolvat o serie de probleme, care trebuiau tranşate cu mult timp în urmă şi au fost amânate. Printre acestea se numără, în primul rând, revitalizarea Uniunii, clarificarea problemelor care ţin de migraţie şi protecţia graniţelor, extinderea UE, problemele de mediu, deciziile privind bugetul pentru perioada 2021-2027 şi adoparea noii Politici Agricole Comune. Cum vor şti responsabilii instituţiilor europene şi eurobirocraţii să gestioneze aceste lucruri vom vedea. Cert este că locuitorii ţărilor membre UE au mari aşteptări de la actualul leadership european, iar orice pas greşit nu va face decât să îngroaşe rândurile euroscepticilor.