„BALCANIADA”: DE LA JOCURILE SPORTIVE LA… JOCURILE GEOPOLITICE!

,,Armonia unională’’ a Europei e încă departe de orizontul senin profeţit de întemeietorii ei. S-au acumulat deja prea multe diferenţe de abordări în funcţionarea mecanismelor instituţionale de la Bruxelles pentru ca îngrijorările şi divergenţele să mai poată fi trecute la capitolul…diverse. Dar un leitmotiv al strategiei de stabilitate comunitară pe termen cât mai lung e subînţeles în retorica puternicilor lideri ai UE cu ,,mandat’’ să facă ordine şi să aducă la ascultare vocile prea sonore ale celor nedumeriţi ori nemulţumiţi de evoluţia integrării. În fapt, leitmotivul ca atare face parte din practica ,,diplomaţiei de serviciu’’ şi are mereu precedente de subtilităţi tenace în relaţiile internaţionale. (Un memento : în perioada interbelică, în anii când Nicolae Titulescu avea portofoliul Externelor şi se întâlnea la Geneva cu omologul său german, Gustav Streseman – întreţinând dealtfel relaţii cordiale cu acesta – aproape fiecare convorbire se încheia cu observaţia diplomatului nostru mărturisită amical interlocutorului că, dincolo de orice temă aflată în discuţie, gândul ascuns al acestuia era ,,revizuire’’, cu trimitere clară la obsesia germanilor înfrânţi în primul război mondial de a schimba prevederile tratatelor de pace de la Paris. Reacţia, tot amicală, era de fiecare dată : ,,Recunosc, asta e, dar eşti un demon’’ !).

Summitul european anunţat a se desfăşura în vara acestui an se prefigurează ,,crucial’’ pentru destinele Uniunii. Ca prolog, luna trecută imediat după investirea cu cel de-al 4-lea mandat de cancelar, Angela Merkel a efectuat o descindere în capitala Franţei pentru a schiţa programul de relansare a unei Europe ,,intrată în dezordine’’ (A.M.) sau ,,prea slabă, prea lentă şi ineficientă’’ pândită de ,,egoisme naţionale şi autoritarism iliberal’’ (în opinia preşedintelui-gazdă Emmanoil Macron). La asemenea mesaj însuşi preşedintele Comisiei Europene Jean Claude Junker (care în treacăt fie spus nu-şi ascunde o gestică de autoritarism faţă de România) s-a simţit să iasă prompt la rampă cu o…nuanţare : ,,Să nu uităm că Europa nu este doar franco-gemană’’ ! Tranşant şi premierul liberal al Olandei, Mark Rutte a avertizat : ,,Nu vom încuviinţa şi nu vom lua de bun tot ceea ce decid francezii şi germanii’’. Anterior preşedintele Poloniei Andrzej Drida, resentimentar la unele atenţionări, comparase apartenenţa ţării sale cu…,,ocupaţia sub diferite imperii…Nu mai putem decide noi, se decide în alte capitale pentru noi’’ (!!!).

Constatând însă că ,,fantasmele trecutului’’ se reîntorc în Europa centrală şi de est şi dorind să creeze un bloc de monolit în faţa tendinţelor de naţionalism, care iau forme tot mai periculoase pretutindeni, strategiile de la Bruxelles au insistent în vedere acum integrarea celor şase ţări vestice le Balcanilor : Serbia, Macedonia, Albania, Muntenegru, Bosnia-Herţegovina şi…Kosovo cu orizont de realzare anul 2025. În concepţie franco-germană Comisia Europeană a făcut cunoscute recent câteva ,,iniţiative emblematice’’ pentru ca în viitor aşa-zişii ,,Balcani de Vest’’ să devină ,,domenii de interes reciproc’’. Printre altele, celor 6 li se preconizează : consolidarea statului de drept, cooperare în materie de securitate şi migraţie prin structuri comune de anchetă şi poliţie de frontieră, conectarea la potenţialul energetic european, dezvoltarea reţelelor de comunicaţie, etc. Aceşti ,,Balcani de Vest’’ reeditând în sine fostul contur geopolitic iugoslav plus Albania, resuscitează, firesc, sensibilităţi naţionale generate de moştenirile unui creuzet de tradiţii, culturi şi frământări ale unor istorii dramatice greu de reconciliat. Fosta Iugoslavie titoistă ajunsese totuşi la un stadiu de ,,pacificare’’ prin coexistanţa mai multor etnii, religii culturi, limbi vorbite prin presiunea unui ,,autoritarism comunist’’ şi se înfăţişa, virtual, ca…laborator (sau mixaj) de etnii diferite. Un asemenea cadru de echilibru va putea fi regenerat fără decizii coercitive, doar prin ,,recomandările’’ de catedră ale Bruxelles-ului ? Şefa diplomaţiei UE Federica Mogherini s-a pronunţat fără echivoc : (cele 6 balcanice)…,,trebuie să îşi depăşească odată pentru totdeauna moştenirile trecutului (?) pentru a putea asigura reversibilitatea procesului de apropiere de UE’’. Cu certitudine însă clarificarea situaţiei Balcanilor de Vest nu va fi posibilă fără a se ţine seama şi de marea forţă slavă de la Răsărit, Rusia lui Vladimir Putin. Influenţa acesteia în zonă s-a manifestat constant de-a lungul istoriei şi nu se arată semne că va fi altfel de aici înainte cu pomenita supraputere slavă. În plus, în noul context, cu un Kosovo ,,extras’’ din componenţa Serbiei prin soluţia armelor şi cu o stare conflictuală acută între cele două părţi e greu de imaginat că asperităţile vor dispărea la comandă democratică (!) externă, condiţia obligatorie a aderării la UE fiind, precum se ştie, stingerea disensiunilor pe teme de graniţe.

Mai vocal şi mai dinamic decât Angela Merkel în operaţiunea ,,Europa reformată’’, tânărul preşedinte al Franţei a adresat Parlamentului unional (într-un patetic discurs la tribuna acestuia) chemarea de a se acţiona cu fermitate în faţa ,,tentaţiilor autoritare’’ şi pentru ,,apărarea suveranităţii europene reinventate’’ (!). Îngrijorare născută încă de pe când gruparea celor 4 de la Vişegrad îşi făcuse auzite tentaţiile stânjenitoare pentru cancelaria de la Bruxelles, iar şocul Brexitului nu făcuse altceva decât să confirme o anunţată ieşire în decor. Ca să se prevină asemenea scenarii, liderii UE au decis nu numai continuarea galopantă a extinderii, ci şi aplicarea unei formule pre-asociative (apropo de Serbia-Kosovo) care să atenueze nedoritele fricţiuni în interiorul comunităţii continentale integrate. Un subtil (pervers ?) demers ofensiv de geopolitică, pe imaginea fostei Iugoslavii alăturîndu-i-se Albania. Numită astfel cu tristă ironie ,,Balcaniada tăcutei beligeranţe’’, misiunea aderării va fi supusă unui parcurs imprevizibil dacă nu va aborda amiabil spinoasa problemă a ,,egoismelor naţionale’’, despre care şi Grecia, Bulgaria, chiar Turcia ar avea un cuvânt de spus.

Recurs la memorie: cândva Balcaniada jocurilor sportive, evenimentul era sărbătoare pentru ţările ai căror reprezentanţi culegeau onoruri şi medalii de strălucit palmares competiţional. Între ei sportivii români s-au remarcat ediţie de ediţie cu performanţe ce figurează în vitrina marilor trofee de învingători…Pe lângă ceea ce erau odată mici Olimpiade ale Balcanilor, jocurile strategice concepute acum în cabinetele Bruxelles-ului pentru viitorul acestei părţi a Europei se înscrie sub presiunea proiectelor globalizării cu manifestări ale neîncrederii şi ale intereselor corporatiste. Sub stindardul unei Europe astfel configurată geografic şi politic, integrată ea însăşi într-un sistem de alianţe militare, ce-i conferă altfel de garanţii de stabilitate (şi prosperitate!), noua ,,BALCANIADĂ’’ are perspectiva unor evoluţii istorice, în faţa cărora apartenenţa va rămâne pe seama altor generaţii un balans între optimismul vizionarilor şi scepticismul celor ce nu pot uita lesne grelele încercări de supravieţuire prin…convieţuire.

Teodor MATEESCU