Aur şi nestemate, la Colecţia de Istorie a Farmaciei

O expoziţie temporară care îşi propune să prezinte publicului câteva dintre ingredientele preţioase folosite de-a lungul timpului de farmacişti, pentru prepararea diverselor leacuri, va fi deschisă, începând de joi, 1 septembrie, la Colecţia de Istorie a Farmaciei din Cluj-Napoca.

„Farmaciile au folosit dintotdeauna ingrediente preţioase precum aurul şi argintul, mărgăritarele (perle), pietrele preţioase (rubine, safire, smaralde, topaze etc.) şi semipreţioase, dar şi coral, atribuindu-le proprietăţi vindecătoare. Alte produse erau extrem de scumpe datorită rarităţii ingredientelor, precum esenţa de şofran, praful de mumie sau bezoarele. Expoziţia «Aur şi nestemate» constă din patru teme: «Pilulele aurite ale lui Avicenna», «Ape cordiale», «Materia medica din Transilvania» şi «Găina filosofală». Vizitatorii pot afla despre cum se aureau pilulele, despre tonice alcoolice cu foiţă de aur, numite «ape cordiale», despre ingrediente preţioase folosite în farmaciile transilvănene, dar şi despre ciudate experimente chimico-medicale cu găini hrănite cu aur, care ar fi urmat să depună ouă de aur. Curioşii pot afla cum arată scatula deauratoria (sive argentaria), recipientul în care pilulele erau acoperite cu un strat de aur sau argint, cum se preparau celebrele ape cordiale, precum Rosolio, Usquebaugh regal, Escubac d’Angleterre sau Vespetrò, dar şi cum a influenţat alchimia unele experimente chimico-medicale şi unele produse inspirate de Aurum potabile” – se precizează într-un comunicat al Muzeului Naţional de Istorie a Transilvaniei remis, miercuri, presei.

Conform comunicatului, expoziţia include şi un traseu prin colecţia de bază, în fiecare sală fiind evidenţiate ingrediente sau preparate specifice.

Potrivit celor declarate pentru Făclia de muzeograf dr. Ana-Maria Gruia, obiceiul auririi pilulelor era răspândit în Europa secolelor XVII-XX, fiindu-i atribuit în mod eronat lui Avicenna, renumitul medic şi om de ştiinţă persan care a trăit în jurul anului 1000 e.n. „Deşi Avicenna menţiona proprietăţile metalelor preţioase în cauterizare, probleme ale inimii şi plămânilor şi respiraţiei urât mirositoare, prima menţiune a acoperirii medicamentelor cu foiţă de aur şi argint apare în secolul al XVII-lea. Tehnica presupunea obţinerea iniţială a unor pilule tari, apoi scufundarea lor în sirop sau gumă arabică (răşină de salcâm), amplasarea împreună cu foiţă de aur în scatula deauratoria (un recipient sferic realizat din lemn sau corn) şi agitarea lor. Practica era menită a face pilulele mai uşor de înghiţit, a acoperi eventualul lor gust rău şi a împiedica dezintegrarea lor. Un alt beneficiu al practicii este cel de a proteja medicamentele care trebuiau să se dizolve nu în stomac, ci doar în intestine” – declară Ana-Maria Gruia.

În ceea ce priveşte aşa-numitele „ape cordiale”, muzeograf dr. Ana-Maria Gruia precizează că acestea sunt preparate medicinale care conţineau alcool şi ingrediente preţioase precum aur, perle şi coral. „Aceste ape erau considerate benefice pentru sănătate (în special pentru inimă, de unde şi numele, din latinescul cor=inimă). Se credea că astfel de băuturi refac căldura naturală a corpului, revigorează spiritul şi îndepărtează orice boală. La baza apelor cordiale se găseşte presupusul Aurum potabile al alchimiştilor, aur pur lichefiat după metode secrete, considerat medicament universal şi un adevărat elixir al vieţii. Alchimiştii considerau că aurul este o substanţă perfectă, deci consumarea sa nu putea aduce decât beneficii corpului. Apele cordiale erau o specialitate europeană, printre cele mai cunoscute numărându-se lichiorurile italiene Rosa Solis sau Rosolio şi Vespetrò” – precizează Ana-Maria Gruia.

Referindu-se la inventarele şi farmacopeile din Transilvania secolelor XVII-XVIII, Ana-Maria Gruia spune că acestea includ o serie de ingrediente şi preparate preţioase precum foiţa de aur şi argint, pietre preţioase şi semipreţioase, praf de nestemate, perle (mărgăritare), coral roşu şi şofran. „Aurul şi argintul se foloseau şi continuă să fie folosite în preparate homeopatice. Alte produse farmaceutice aveau denumiri menite a le sublinia importanţa sau asemănarea cu ingredientele preţioase. Auripigment-ul, numit astfel datorită culorii sale aurii intense, este de fapt trisulfură de arsen, extrem de toxică, folosită în special împotriva bolilor de piele şi paraziţilor. Portocala amară era numită “fructul de aur” (Citrus aurantium), fiind folosită deseori în farmacie ca tonic, antispasmodic, şi pentru diferite afecţiuni ale stomacului, dar şi pentru aroma sa plăcută (fiind şi unul dintre ingredientele Elixirului dragostei)” – declară Ana-Maria Gruia.

În ceea ce priveşte cea de-a patra temă a expoziţiei, „Găina filosofală”, muzeograf dr. Ana-Maria Gruia precizează: „La început de secol XVII, în Europa se năştea chimia, iar unul dintre primele experimente presupunea folosirea aurului şi a argintului. Profesorul Daniel Sennert căuta să obţină medicamente aproape universale din metale nobile, crezând că sănătatea şi vindecarea erau potenţate prin sporirea căldurii înnăscute a corpului. Această căldură era sporită de substanţe bogate în aceeaşi chintesenţă: aur, argint, dar şi vin, coral şi alţi compuşi. Sennert a hrănit o găină cu foiţă de argint timp de câteva luni. Găina filosofală nu a digerat metalul şi nu a făcut ouă de argint, conform aşteptărilor, iar Sennert a devenit mai sceptic, însă se întreba dacă efectele nu ar fi fost mai bune cu aur (pe care nu şi-l putea permite pentru experiment). Într-un final, doctorul a ajuns la concluzia că aurul şi argintul nu au efect asupra căldurii interne, ci sunt purgative universale”.

Expoziţia „Aur şi nestamate” va fi deschisă la Colecţia de Istorie a Farmaciei (Piaţa Unirii nr. 28) începând de joi, 1 septembrie, şi până la sfârşitul anului. Program de vizitare: luni, marţi, miercuri şi vineri, între orele 10:00 – 16:00; joi, între orele 12:00 – 18:00; ultima sâmbătă din fiecare lună, între orele 10:00 – 16:00.

M. TRIPON