Astronomii au descoperit un sistem solar cu şapte planete, dintre care trei pot adăposti viaţă

Astronomii au descoperit în jurul unei stele pitice şi reci un fascinant sistem de şapte planete similare Pământului, dintre care trei ar putea adăposti oceane de apă lichidă şi, deci, potenţial pentru existenţa vieţii, relevă un studiu publicat miercuri în revista Nature, citat de AGERPRES.

Conform NASA, această descoperire este extraordinar de importantă prin unicitatea sa, fiind vorba despre cele mai multe exoplanete (planete din afara sistemului nostru solar) telurice (din aceeaşi clasă cu Pământul) şi aflate la distanţa potrivită faţă de steaua în jurul căreia gravitează pentru ca la suprafaţa lor să poată exista apă în stare lichidă. Pe toate cele şapte planete poate exista apă în stare lichidă, dacă sunt îndeplinite anumite condiţii atmosferice, însă şansele cele mai mari sunt pe trei dintre ele. Descoperirea fost realizată prin intermediul Telescopului Spaţial Spitzer şi cu ajutorul altor telescoape terestre.

„Acum avem o ţintă bună” pentru a căuta prezenţa eventuală a vieţii pe aceste exoplanete, a declarat Amaury Triaud, de la Universitatea Cambridge, coautor al studiului.

Cele şapte planete, care au temperaturi apropiate de cele ale Pământului, gravitează în jurul unei stele mici, puţin luminoasă şi foarte rece, TRAPPIST-1, situată în galaxia noastră, la ”doar” 40 de ani lumină de Terra.

Această descoperire se poate dovedi a fi o importantă piesă lipsă în puzzle-ul răspândirii vieţii în Univers. „Răspunsul la întrebarea dacă suntem singuri reprezintă una dintre priorităţile de prim rang ale ştiinţei şi descoperirea unui număr atât de mare de astfel de planete la distanţa potrivită faţă de steaua lor (pentru viaţă) este un remarcabil pas înainte spre atingerea acestui obiectiv”, a comentat Thomas Zurbuchen, administrator asociat al NASA Science Mission Directorate din Washington.

Aflat la aproximativ 40 de ani lumină de Pământ (360 de trilioane de kilometri), acest sistem de planete este relativ aproape de noi, în constelaţia Aquarius (Vărsător). Denumirea stelei TRAPPIST-1 este acronimul de la numele telescopului belgian „Transiting Planets and Planetesimals Small Telescope”, amplasat în Chile. În luna mai a anului trecut, astronomi care foloseau TRAPPIST au anunţat descoperirea a trei planete în acest sistem. Telescopul orbital Spitzer, asistat de câteva telescoape terestre, printre care şi Very Large Telescope din cadrul European Southern Observatory, a confirmat existenţa acestor planete şi a descoperit încă patru.

Folosind datele obţinute de telescopul Spitzer, echipa a măsurat dimensiunile celor şapte planete şi a emis primele estimări ale maselor pentru şase dintre aceste planete, permiţând astfel calcularea densităţii lor. Rezultatele obţinute au indicat că toate cele şase planete sunt telurice. Masa celei de-a şaptea planete, cea mai îndepărtată faţă de stea, nu a fost încă estimată, dar oamenii de ştiinţă sunt de părere că este vorba tot de o planetă telurică, însă una probabil îngheţată.

„Cele şapte minuni din sistemul TRAPPIST-1 sunt primele planete similare Pământului care au fost descoperite pe orbita unei astfel de stele”, conform lui Michael Gillon, profesor la Universitatea din Liege şi coordonatorul studiului. „Acest sistem este, de asemenea, ţinta ideală pentru a studia atmosferele planetelor potenţial locuibile, de dimensiunea Pământului”, a adăugat el.

Spre deosebire de Soare, steaua TRAPPIST-1 – clasificată drept o pitică ultra-rece – este atât de rece încât apa lichidă poate exista la suprafaţa planetelor care o orbitează de la distanţe foarte mici, mult mai mici decât ar fi posibil în sistemul nostru solar. Această stea are doar aproximativ 8% din dimensiunea Soarelui. Toate cele şapte orbite planetare din sistemul TRAPPIST-1 sunt mai apropiate de steaua gazdă decât orbita lui Mercur faţă de Soare. Inedit este şi faptul că aceste planete sunt foarte apropiate una de cealaltă. Dacă un astronaut ar sta la suprafaţa uneia dintre planete, ar putea să admire caracteristicile geologice şi chiar norii planetelor din vecinătate, planete care ar apărea pe cer mai mari decât Luna.

Aceste planete par să se afle în rotaţie sincronă cu steaua lor, la fel cum este Luna faţă de Pământ. Acest lucru înseamnă că o emisferă a fiecărei planete este mereu îndreptată spre stea, fiind mereu zi, pe când cealaltă emisferă este scufundată perpetuu în întuneric.

Telescopul în infraroşu Spitzer a urmărit steaua TRAPPIST-1 aproape continuu timp de 500 de ore în toamna anului trecut, identificând trecerile planetelor din sistem prin faţa stelei. După descoperirile realizate de Spitzer, NASA a îndreptat şi telescopul spaţial Hubble spre acest sistem solar, observând patru planete, dintre care 3 aflate în zona locuibilă circumstelară, în încercarea de a afla mai multe despre atmosferele acestor planete.

„Sistemul TRAPPIST-1 ne oferă una dintre cele mai bune oportunităţi în următoarea decadă de a studia atmosferele unor planete similare Pământului”, susţine Nikole Lewis, astronom în cadrul Space Telescope Science Institute din Baltimore, Maryland.

Telescopul spaţial Kepler, principalul instrument folosit de NASA pentru descoperirea exoplanetelor îndepărtate, a fost şi el îndreptat spre acest sistem solar. Datele pe care le va oferi Kepler le va permite astronomilor să afle mai multe despre cele şapte planete cunoscute dar şi să verifice dacă pe orbita acestei stele se mai află şi alte planete.

Observaţiile făcute prin intermediul telescoapelor spaţiale Spitzer, Hubble şi Kepler vor fi completate de cele ce vor fi realizate începând cu anul viitor de James Webb Space Telescope. Un instrument mult mai sensibil, telescopul spaţial James Webb va putea detecta semnăturile chimice ale elementelor care compun atmosferele acestor planete şi va analiza şi temperaturile şi presiunea de la suprafaţa acestor lumi – factori cheie pentru a determina dacă sunt sau nu ospitaliere pentru viaţă