Artişti clujeni

Între cuvînt şi imagine cu Dana Simona Fabini

Paginile noastre au fost şi sînt deschise valorilor, spiritelor care ne reprezintă cu cinste. Am prezentat valori artistice din diferite domenii, cele mai multe venind însî dinspre vocaţional, muzică şi artle plastice în mod special. Am avut bucuria de a scrie despre pictorul Nicolae Maniu, despre pictorul şi graficianul Radu Maier, fiecare întîlnire transformîndu-se în tot atîtea bucurii estetice şi nu numai.

O bucurie este şi reîntîlnirea cu Dana Simona Fabini (n. 1963; Cluj – Napoca), artist vizual dar şi coordonator cursuri şi seminarii de artă, pedagogie artistică şi terapie prin artă, artist plurivalent, mereu în căutarea noului, artist care se bucură de notorietate şi recunoaştere naţională şi internaţională atît din partea specialiştilor, cît şi din partea iubitorilor de artă.

Dana Simona Fabini a absolvit Liceul de arte plastice ‘Romul Ladea’, apoi facultatea de arte plastice şi decorative din cadrul Institutului de Arte Plastice ‘Ion Andreescu’ din Cluj – Napoca, şef de promoţie în 1987 ! Anul 1993 I-a adus o bursă MAE la Academia de Bellas Artes – Universitatea Complutense de la Madrid, pentru ca în 2005, Dana Simona Fabini să-şi susţină teza de doctorat cu sugestivul titlul ‘Creativitate artistică. Relaţii între artele vizuale şi terapia prin artă’ (coordonator prof. dr. Alexandra Rus) în cadrul Universităţii de Artă şi Design din Cluj – Napoca. Instituţie în care a fost şi cadru didactic între 1990 şi 2006.

Din 2007, Dana Simona Fabini trăieşte şi lucrează la Koln. Este însă o activitate extraordinară, pe mai multe niveluri, toate de vizibilitate maximă, toate avînd importanţa lor ideatică. Şi activitate profesională înseamnă seminarii pe teme de artăşi terapie prin artă, cursuri de perfecţionare profesională în pedagogia artistică, consiliere artistică pentru diverse galerii de artă (Heinz Bossert Galerie, Koln, este numai un exemplu), cursuri de desen liber şi naturalist, cursuri de terapie prin artă, articole şi cărţi de specialitate şi nu în ultimul rînd, o susţinută activitate expoziţională personală sau de grup.

Mă opresc asupra cîtorva în datele lor esenţiale. Dacă este să scriu despre expoziţiile personale, atunci trebuie amintite ‘Der Faden der Ariadne/Firul Ariadnei’ (Galerie 21, Koln; februarie 2015; cu saxofonistul Nicolas Simion, o cercetare în relaţia imagine – sunet), ‘Natur und Mensch’ (Freiburg), ‘Zwischen Himmel und Erde’ (Hanovra), ‘empFinden’ (Heinz Bossert Galerie, Koln), ‘Verlassene Garten/Grădini abandonate’ (Hanovra), ‘Na Folimance’ (Praga), ‘Dornroschen/Frumoasa din Pădurea Adormită’ (Barsinghausen, Germania), ‘Vama Veche’ (Galeria UAP, Cluj-Napoca, 1993).

Dintre expoziţiile de grup, la fel de multe şi la fel de însemnate, reţin atenţia ‘Poesis. Hier/Poesis. Aici’ (cu vernisaj în cursul lunii august 2015, alături de Beate Gordes/performance), ‘Bild und Text’, ‘Dreisprung/Triplu salt’ (Kunstlerforum Bonn), ‘Showroom’ (Bonn), ‘Liber Studiorum’ (Muzeul de Artă Cluj), ‘Dialog cu noi şi fără noimă’ (Galeria Apollo, Bucureşti), ‘Tineri artişti români’ (Kaposvar, Ungaria), ‘Libertatea de mişcare’ (Muzeul de Artă Bistriţa), ‘Picasso priveşte Picasso’ (Centrul cultural maghiar, Bucureşti), ‘Ecce Homo’ (Galeira Orizont, Bucureşti), ‘Expoziţia de pictură românească’ (Zwolle, Olanda), ‘Expoziţia anuală internaţională de miniatură’ (Del Bello Gallery, Toronto), ‘Expoziţia artiştilor din Cluj la Bucureşti’ (Sala Dalles, Bucureşti), …

Un palier distinct îl ocupă proiectele şi workshop – urile susţinute de-a lungul timpului, cum sînt ‘New Sounds & Old Codes’ (cu Nicolas Simion; Monchengladbach), ‘Autoportrete’ (Koln; cu Letitia Gaba), ‘Interferenţe’, ‘Creativitate şi identitate’ (workshop în cadrul Conferinţei naţionale de terapie prin artă, UNICEF, Bucureşti), ‘Sinagoga şi Eclesia’ (cu prof. dr. Ursula Rudnick; Aachen), ‘Pictori români la Erban’ (Ecole de Beaux Artes Nantes), ‘Visul unei insule’ (workshop Şcoala de artă Noa Noa; Barsinghausen, Germania), …

În fine, de interes major sînt şi articolele, prelegerile şi cărţile publicate (‘Creativitate artistică. Relaţii între artele vizuale şi terapia prin artă’, 2006; ‘Receptarea în artele vizuale. Implicaţii în terapie prin artă’, 2006; apoi articole precum ‘Artă şi identitate’, ‘Direcţii de abordare ale terapiei prin artă în Germania’, ‘Terapia prin artă. Istoric, procedee, posibilităţi şi limite’, ‘Evoluţie şi receptare artistică din perspectiva psihologiei cognitive’ ca să amintesc doar cîteva). Sînt doar cîteva repere, toate de o importanţă egală, toate reprezentînd un OM şi un ARTIST dinamic, deschis şi comunicativ, original, profund. Este suficient să amintesc doar recenta personală Firul Ariadnei (Galerie 21, Koln), lucrări ce vorbesc despre katharsis şi experienţele iubirii, vernisată de Olaf Clasen, galerist de prestigiu şi cînd afirm acest lucru am în vedere faptul că Olaf Clasen a lucrat cu artişti renumiţi cum sînt Dali, Miro, Pierre Soulages, Hans Hartung şi nu sînt singurii. Expoziţia în sine deschide o nouă direcţie în arta conceptuală.

August 2015, aduce o nouă expoziţie, Poesis. Hier/Poesis. Aici, alături de Beate Gordes (artist video), o cercetare în relaţia cuvînt – mişcare corporală.

“Lucrez între cuvînt şi imagine”

Dana Simona FABINI : “Încerc să fac ceva pentru limba română, pentru cultura română, pentru cunoaşterea lor la devăratele lor dimensiuni spirituale. Scriu în limba română, traduc în limba germană, se întîmplă să fie şi invers, caut să transpun textul într-o imagine plastică, să găsesc conţinutului forma vizuală corespunzătoare. Aşa se nasc aceste imagini – text, bilingve de fiecare dată. Lucrez între cuvînt şi imagine. Din linii se naşte rîul care curge spre mare. Imaginea trăieşte din elemente de text, iar textul la rîndul său, îşi găseşte forma în imagine. Lumea intră într-o sală de expoziţie, vede dintr-o privire o lucrare, o lucrare la carepictorul poate a lucrat luni de zile, apoi pleacă. Eu, cu aceste imagini – text, vreau ca oamenii să înveţe să citească o imagine artistică, să o interpreteze, să-i pătrundă esenţa, să o înţeleagă, aşa cum se întîmplă cu un text. Un text pentru a fi înţeles, trebuie citit. O lucrare de artă cere o altă atenţie, o altă aplecare, răbdare, cunoaştere, numai aşa ajungi să o înţelegi”.

Demostene ŞOFRON