Armăsarul Bucefal al lui Alexandru Macedon, năzdrăvan pe meleaguri clujene. „Izvorul lui Alexandru Macedon” din apropierea satului Sănduleşti

În apropiere de municipiul Turda, pe drumul spre Petreştii de Jos, la marginea satului Sănduleşti, se afă un izvor a cărui fir de apă a „sculptat”, în stânca peste care trece, o formaţiune interesantă, pe seama căreia localnicii au ţesut o legendă plină de farmec, denumind-o „Fântâna lui Alexandru Macedon” sau „Izvorul lui Alexandru Macedon”.

Potrivit legendei, tânărul mare strateg şi conducător militar din istorie, creator al celui mai mare imperiu din lume, grecul Alexandru Macedon (356 – 323 î.e.n.), mare admirator al eroului Ahile din „Iliada” lui Homer, ar fi poposit, pentru odihnă şi apă de la izvor, în acest loc fermecător, cu o Fântână a Tinereţii fără Bătrâneţe. Calul miraculos al războinicului, Bucefal – “Cap de Bou” -, a lovit cu copita piatra de la gura izvorului, iar locul a rămas, astfel, însemnat. Bucefal a primit, în legenda românească de la Sănduleşti, trăsăturile armăsarului miraculos care scoate foc pe nări. „Flăcările” lui Bucefal ar fi marcat, circular, piatra de lângă izvor. Şi urma lăsată de Alexandru Macedon, îngenuncheat pentru a sorbi din apa limpede şi rece, ar fi rămas încrustată pe piatra ce ocroteşte izvorul. Aşadar, trei semne „identificatoare” pentru izvorul cu apă provenită din versantul calcaros al Cheilor Turenilor.

Există, în lume, o sumedenie de legende despre Alexandru Macedon, în care se povesteşte că ar fi întâlnit giganţi, pitici, oameni-maimuţă, ar fi fost înghiţit de un peşte uriaş, precum Iason, şi aruncat apoi afară de cetaceu; ar fi urcat în Munţii Himalaya, sau ar fi zburat pe spatele unei păsări imense. Una dintre legende, probabil cunoscută de povestitorii din zona Sanduleşti, relatează că regele macedonean ar fi descoperit şi Fântâna Tinereţii.

Monedă cu Alexandru Macedon. Pe revers: Alexandru Macedon îmblânzindu-l pe Bucefal

În doar şase ani, Alexandru Macedon a cucerit Asia Mică, Mesopotamia, Egiptul şi Persia. A fost proclamat faraon în Egipt. A devenit rege al Imperiului Persan, iar Babilonul a fost declarat capitala Imperiului său. A fost învingător şi în campania de cucerire a Indiei… A fondat 70 de noi oraşe…

După moartea lui Alexandru Macedon, în anul 300 î.en. imperiul său a fost împărţit între generalii macedoneni. Seleucus a luat Mesopotamia şi Persia, şi a pus bazele Imperiului Seleucid. Ptolemeu a preluat conducerea Egiptului. Epirul condus de Phyrrus a început să domine Grecia şi sudul Italiei. Tracii odrisi şi celţii galaţieni au acaparat Asia Mică pentru scurt timp. Macedonia şi-a redus teritoriile la graniţele iniţiale. Lisimachus a preluat Tracia şi Asia Mică. Iar regatul Mauryei a preluat teritoriile indiene ale imperiului.

Carmen FĂRCAŞIU