Apicultura românească – cu oportunităţi şi provocări

Situaţia actuală a sectorului apicol din România, cu punctele tari, dar şi cele mai puţin bune ale acestuia, a fost dezbătută în cadrul unei conferinţe organizate la Bruxelles de europarlamentarul Daciana Sârbu, eveniment la care reprezentanţi ai Comisiei Europene au prezentat şi noi instrumente de sprijin disponibile în domeniu prin noua Politică Agricolă Comună.
La dezbaterea intitulată “Apicultura europeană şi românească – Oportunităţi şi Provocări”, au fost invitaţi reprezentanţi ai crescătorilor de albine din România, precum şi ai instituţiilor care pot genera soluţii pentru dezvoltarea acestui sector – Comisia Europeană, PE, Guvernul de la Bucureşti.
“În opinia mea, România poate face performanţă în plan european în domeniul apicol. Crescătorii de albine din România au obţinut, deja, rezultate remarcabile, dar se lovesc de foarte multe obstacole în activitatea lor. De altfel, nici în plan european, apicultorii în general nu sunt suficient susţinuţi şi recompensaţi pentru munca lor. Ne-am propus să discutăm împreună, astăzi, reprezentanţi ai apicultorilor români, europeni, instituţii europene care pot lua decizii bune pentru acest sector, autorităţi guvernamentale despre ce putem face în continuare”, a afirmat iniţiatoarea dezbaterii, europarlamentarul Daciana Sârbu.
Ea a vorbit despre câteva dintre “problemele” apiculturii şi anume “răspândirea mierii contrafăcute pe piaţa internă, care a dus la înjumătăţirea preţului la achiziţia mierii în 2016 comparativ cu 2014, lipsa instrumentelor de management al riscurilor, care face ca apicultorii din România să nu fie recompensaţi în caz de secetă sau ploi, mortalitatea albinelor, cauzată atât de impactul schimbărilor climatice, cât şi de pesticide, volatilitatea preţului mierii, datorată atât puterii scăzute de negociere cu procesatorii, dar şi cu marii retaileri şi monopolul de pe piaţă, lipsa de instrumente, de sprijin direct şi de finanţare”.
Europarlamentarul a făcut referire şi la un raport despre viitorul apiculturii europene, dezbătut recent în Comisia de agricultură, în care a avut zece amendamente adoptate şi prin care a solicitat sprijin financiar pentru apicultori, combaterea fenomenului mierii contrafăcute, precum şi creşterea finanţării pentru cercetarea în domeniu.
Fostul ministru al Agriculturii Achim Irimescu, în prezent ministru consilier la Reprezentanţa Permanentă a României pe lângă Uniunea Europeană, a declarat că ţara noastră este un producător de miere de foarte bună calitate, conferită de condiţiile specifice, fiind unul dintre statele cu biodiversitatea cea mai bogată din UE.
“Sectorul apicol al României s-a dezvoltat substanţial. În 2006 aveam mai puţin de 1.000.000 de stupi, în 2017 – 1.600.000 de stupi. Este şi meritul programului european pentru apicultură, programului naţional apicol, dar meritul principal este al apicultorilor”, a afirmat Irimescu.
El a menţionat, totodată, că producţia de miere a României, respectiv media multianuală este undeva la peste 20.000 de tone. “În 2006 erau 18.000 de tone şi a ajuns în 2017 la cifra record de peste 30.000 de tone de miere de foarte bună calitate. (…) La nivel de ţară avem peste 42.000 de apicultori”, a precizat Achim Irimescu. Potrivit acestuia, mierea produsă în România este una “de o calitate extraordinară”, iar peste jumătate este exportată. “Din cele 12.249 de tone exportate în 2017, cea mai mare parte s-a vândut în afara UE în Japonia. Principala destinaţie este UE, cu 80% din cantitatea exportată. După Germania, cu 38%, urmează Italia 19% şi Franţa cu 8%”, a indicat Irimescu.
El a atras atenţia că dacă mierea de bună calitate se vinde în România undeva la 5 euro pe kilogram, la export nu depăşeşte 3,6 euro pe kilogram. Irimescu a făcut referire şi la importuri, cu “o calitate mai îndoielnică a mierii”. Potrivit datelor prezentate de acesta, se importă peste 3.600 de tone, din care 41% din Moldova, 12% din Ucraina şi 10% din China.
“Avem un potenţial foarte bun de dezvoltare a producţiei de miere de foarte bună calitate în condiţiile în care avem şi biodiversitate foarte bună. (…) Un alt mare avantaj este rasa de albine Apis Mellifera Carpatica, una dintre cele mai rezistente şi mai solide rase de albine din Europa. Sunt şi alte state membre care apelează la această rasă românească. Alt punct tare este faptul că avem o îndelungată tradiţie în acest sector, există cunoştinţe la nivel de producător, avem organizaţii, avem o recunoaştere internaţională a mierii produse în România şi programe de susţinere”, a spus Irimescu.
În ceea ce priveşte punctele “slabe”, acestea ar fi “consumul naţional scăzut”, undeva la peste 500 de grame pe persoană anual, “colectarea datelor”, fiind mai multe instituţii care raportează informaţii care nu concordă, “preţul mic al mierii exportate”, sub preţul de comercializare din România.
În opinia sa, soluţii pentru viitor ar fi “încurajarea financiară şi legislativă a dezvoltării sectorului apicol european, pentru a acoperi cât mai mult din consumul intern de produse apicole de calitate, mecanisme care să sprijine constant producătorii în apicultură, dar mai ales în condiţii de criză”, precum şi existenţa unor fonduri mutuale. Şi preşedintele Asociaţiei Crescătorilor de Albine din România, Ioan Fetea, a făcut o prezentare a provocărilor cu care se confruntă apicultorii.
În ceea ce priveşte falsificarea mierii, “Parlamentul European ar trebui să găsească soluţii să oprească intrarea în Europa a unor astfel de produse”, a opinat Fetea.
El a susţinut că, din păcate, în România prin Programul naţional apicol se alocă undeva la 4,6 euro pe familia de albine. “Ăsta este tot sprijinul care vine. Cu 4,6 euro nu se poate face mare lucru”, a declarat Ioan Fetea. Potrivit acestuia, beneficiază de aceşti bani doar în jur de 400.000 de familii de albine.
El a adăugat că se importă multă miere din Ucraina la 7 lei kilogramul, în condiţiile în care pe apicultorul român îl costă producţia de miere polifloră între 10 şi 12 lei. “România are anumite particularităţi, cu transhumanţa. (…) Dacă nu vom proteja producţia autohtonă şi facem o concurenţă neloială cu produse de calitate îndoielnică, vom avea de pierdut”, a subliniat Ioan Fetea.
Preşedintele Asociaţiei Crescătorilor de Albine din România a solicitat să nu mai fie permisă cupajarea. “Legislaţia europeană permite astăzi acest amestec, iar etichetarea nu obligă nici măcar să se treacă ţara de origine, nu mai vorbesc de procentul de participare la acest amestec. Consumatorul nu ştie ce consumă. Modul în care astăzi se face această cupajare nu este corect”, a detaliat Fetea. În opinia sa, o altă “problemă foarte gravă” pentru apicultori o reprezintă neonicotinoidele, pesticide considerate nocive pentru albine. “Au murit într-un an în sudul ţării 250.000 de familii de albine”, a explicat Fetea.
Andres Salazar, de la BeeLife Europe, a atras atenţia, în acest context, că România este pe primul loc la derogări privind folosirea acestor pesticide. “2018 este al cincilea an consecutiv de derogare pentru trei neonicotinoide”, a spus Salazar.
La rândul său, vicepreşedintele Federaţiei Asociaţiilor Apicole din România – ROMAPIS, Constantin Dobrescu, a informat că zilele acestea 26 de apicultori, care au stupii pe raza localităţii Peştera, din Constanţa, au reclamat “mortalităţi excesive la albine”.
Şi el a făcut referire la falsificarea pe scară largă a mierii, îndeosebi în Asia, care are drept consecinţă scăderea preţului. “La ora actuală, preţul mierii vândute de România este mai scăzut decât preţul mierii din alte ţări. Marea problemă este că România exportă miere ieftină, la un preţ mic”, a afirmat reprezentantul ROMAPIS.
Dobrescu a opinat că ceea ce se poate face pentru o pătrundere mai eficientă a mierii româneşti pe piaţă ar fi “susţinerea prin politici adecvate a îmbunătăţirii calităţii, încurajarea pieţii interne şi sprijinirea formelor asociative apicole”.
Prezent la dezbatere, europarlamentarul italian Paolo de Castro, fost ministru al Agriculturii, a susţinut că se acordă o atenţie deosebită apiculturii, considerată un sector foarte important.
“Sunt multe chestiuni care trebuie rezolvate, una este cea în legătură cu etichetarea de origine. Trebuie să introducem şi pentru mierea de albine etichetarea de origine, din cauza concurenţei neloiale cu mierea care vine din China şi alte părţi ale lumii’, a spus europarlamentarul.
Directorul Direcţiei Generale AGRI – Comisia Europeană, Jens Schaps, a afirmat că, pentru România, lucrurile sunt destul de clare. “Aveţi un număr mare de stupi şi nivelul de producţie este ridicat, deci punctul de pornire pentru următorii paşi este unul foarte bun. Cred că ar trebui să discutăm cum să comercializăm şi să promovăm mai bine mierea şi produsele apicole de valoare superioară din România. Un alt aspect de discutat ar fi ce putem face pe viitor. Ce e important este noul concept al Politicii Agricole Comune”, a declarat Schaps.
El a explicat că, în prezent, se urmăreşte să se dea statelor membre posibilitatea de a elabora singure o serie de măsuri specifice, în special sprijinul pentru acţiuni de mediu şi climă.
“Vorbim până la urmă despre biodiversitate, vorbim despre consolidarea structurii de mediu şi ecologice în statele membre în zonele rurale şi dacă statele membre doresc să pună accentul pe acest segment se poate, şi prin Pilonul 2 şi prin Pilonul 1, să se folosească fonduri suplimentare pentru acţiuni specifice, care nu vizează neapărat doar apicultorii. În conceptul global al biodiversităţii există o serie de elemente pe care se pot elabora planuri pentru specificităţile fiecărei regiuni şi în acest cadru se poate pune accent pe producţia locală, de exemplu, pe produse locale, pe producătorii locali. Prin urmare, există o serie de posibilităţi pentru a conecta toate aceste programe de sprijin şi a le introduce într-un concept mai larg”, a declarat reprezentantul CE.
Schaps i-a sfătuit pe apicultorii români să se concentreze şi asupra marketingului, asupra modului în care îşi vând produsul. “Aveţi nevoie de o campanie, de o identitate de marketing, de o etichetare de calitate. Nu aşteptaţi ca marile lanţuri de comercializare să vă promoveze produsul. Faceţi-o dumneavoastră, organizaţi-vă pentru a vinde aceste produse”, le-a transmis reprezentantul CE apicultorilor români.

Articole din aceeasi categorie