Aniversare: 90 de ani de la întemeierea Universităţii Româneşti din Cluj

La 19 mai 1919 se punea în mişcare procedura de întemeiere a Universităţii Româneşti din capitala Ardealului, iar la 1 noiembrie acelaşi an, noua universitate îşi deschidea porţile pentru studenţi. Trei luni mai tîrziu, la 1 februarie 1920, Regele Ferdinand I îşi rostea discursul  inaugural în Aula Magna.

Vineri, la Cluj-Napoca, în Auditorium Maximum, personalităţi de prim rang ale vieţii academice, culturale şi politice a ţării au participat la ceremonia aniversară dedicată celor 90 de ani de la întemeierea Universităţii Româneşti din Cluj.

În deschiderea ceremoniei, rectorul UBB, Andrei Marga, a amintit că, în tot intervalul mai 2009 – aprilie 2010, la Universitatea „Babeş-Bolyai” s-au desfăşurat reuniuni ştiinţifice naţionale şi internaţionale, reuniuni de organizaţii internaţionale, manifestări artistice şi sportive, comemorări, vernisaje, care au celebrat 90 de ani de învăţămînt superior românesc la Cluj. De asemeni, a fost organizat Forumul Universitar Clujean, „care a permis oricărui doritor să-şi exprime părerea asupra trecutului, prezentului şi viitorului acestei universităţi”.

„În 1994, la aniversarea a 75 de ani ai Universităţii româneşti din Cluj, desfăşurată în prezenţa preşedintelui de atunci al României, Ion Iliescu, am arătat că Universitatea Babeş-Bolyai se află pe direcţia dezlegării de probleme înrădăcinate în survivanţele nefaste ale deceniilor trecute, precum carenţele de infrastructură, criza de specialişti în unele facultăţi, uzura morală a calificării în unele cazuri, efectele nefaste ale izolării din anii ceauşismului. În 1999, la aniversarea a 80 de ani ai instituţiei, desfăşurată în prezenţa preşedintelui Emil Constantinescu, am evocat indiciile care atestau că Universitatea Babeş-Bolyai a depăşit condiţia universităţilor uzuale şi se profilase nu doar în cadrul naţional, ci şi în contextul european. La 12 aprilie 2003, ultimul suveran al României amintea celor care astăzi însufleţesc Universitatea clujeană că «această instituţie a fost de-a lungul timpului una imperială austriacă, austro-ungară, maghiară şi română. A fost de asemenea calvinistă, catolică şi ortodoxă. Ea a oferit învăţătura în multe limbi şi a luptat pentru autonomia ei împotriva multor guvernări, în unele perioade chiar şi Guvernul de la Bucureşti». Această declaraţie a Regelui Mihai I este nu doar o consemnare istorică, ci şi reamintirea staturii pe care Universitatea „Babeş-Bolyai” o are de promovat şi apărat, mereu, spre a rămîne fidelă proiectului ei originar” – a spus prof. dr. Andrei Marga.

Andrei Marga a arătat apoi că, prin organizarea multiculturală hotărîtă în 1995, Universitatea „Babeş-Bolyai” întruchipează, în prezent, cea mai mare şi cea mai complexă universitate plurilingvă de pe continent. Cu peste 50.000 de studenţi, este printre universităţile majore cu studii în limba română din România, este a patra universitate cu studenţi maghiari din lume, este una dintre cele mai mari universităţi cu studii în limba germană din afara ţărilor germanofone, şi una dintre universităţile cele mai performante în studii iudaice din Europa. În clasamentele internaţionale, conform producţiei ştiinţifice, Universitatea „Babeş-Bolyai” intră în jurul poziţiei 600, cu o infrastructură a cercetării ştiinţifice sincronizată.

„Universitatea „Babeş-Bolyai” este cea mai comprehensivă universitate din ţară (pregătind profesori, economişti, ingineri, jurişti, teologi, psihologi, filosofi, sportivi, artişti) şi una din cele mai comprehensive de pe continent; este universitatea cu cea mai bogată reţea de studii teologice de pe continent; este universitatea cu unul din cele mai largi angajamente lingvistice din Europa (la cele trei limbi clasice – ebraică, greacă, latină – adăugîndu-se programe în douăzeci şi două de limbi); este universitatea cu cea mai amplă reţea de colegii amplasate în regiune, din ţară; este universitatea cu una din cele mai solide tradiţii de cercetări experimentale din România; este, în România, universitatea ce a găzduit reuniuni continentale ale asociaţiei universităţilor; este universitatea ce şi-a asumat, prin însăşi Carta (1995) ei, înţelegerea cuprinzătoare a funcţiilor universităţilor de referinţă: acelea de a asigura învăţămînt efectiv superior, învăţare performantă, cercetare ştiinţifică competitivă, servicii calificate către comunitate, contribuţie la înţelegerea de sine culturală a societăţii, la democratizare şi integrare euroatlantică” – a arătat Andrei Marga.

Rectorul UBB a subliniat şi că, din 1993 încoace, nu a fost înregistrată nici o plîngere a vreunui cadru didactic sau student care să acuze discriminări etnice şi că niciodată alte grupuri etnice nu au fost reprezentate la nivelul de astăzi.

„Nu pot să nu evoc, însă, observaţia istoricilor clujeni – care arată că România a intrat în ultimii ani în cea mai gravă criză din istoria ei modernă. O spunem mereu: este o criză indigenă – o criză a administraţiei ţării, o criză a calificărilor, o criză de motivaţie – cu repercusiuni vaste. Ar trebui ca răspunderea pentru criză să fie asumată. Fidelă proiectului iniţial, de a servi propăşirea materială şi culturală din societatea şi din ţara noastră, din lumea în care trăim, această universitate îşi va urma neabătut programele ei de excelenţă – în educaţie, cercetare ştiinţifică şi servicii către comunitate – cu energii sporite şi cu răspundere împrospătată faţă de ceea ce se petrece în jur” – a mai spus Andrei Marga.

„Două universităţi mi-au marcat devenirea: Universitatea din Bucureşti pe care, cu excepţia a patru ani în care cartea mea de muncă a fost în altă parte, nu am părăsit-o niciodată, şi Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca” – a declarat Emil Constantinescu, preşedinte al României în perioada 1996 – 2000, precizînd că prima oară a venit la universitatea din Cluj ca student, la cercurile ştiinţifice, iar mai apoi ca asistent, lector, profesor, rector al Universităţii Bucureşti, preşedinte al Consiliului Rectorilor.

„Sînt onorat de această invitaţie care-mi permite să mă aflu astăzi la Alma Mater Napocenis, în compania atîtor distinşi colegi şi a unor studenţi străluciţi, care transmit şi vor transmite din generaţie în generaţi erudiţia, creativitatea intelectuală care a caracterizat mereu comunitatea universitară clujeană, şi mai presus de toate spiritul ales şi nobila dăruire care au ctitorit acest aşezămînt de ştiinţă şi conştiinţă” – a spus Emil Constantinescu.

Amintind că, la fel ca în cazul vinului sau al unei familii nobile, o universitate este considerată cu atît mai de vază cu cît începuturile ei urcă mai departe în timp  (totuşi, nu vechimea fiind criteriul principal!), Emil Constantinescu a subliniat că, deşi sărbătorim nouă decenii şi nu nouă veacuri ale Universităţii din Cluj, ea s-a înscris în „cea mai nobilă tradiţie universitară a Europei”. „Această universitate a avut, din început, nu doar o influenţă regională, ci a avut permanent relevanţă naţională. Timp de 90 de ani ea a strîns mari valori ale Transilvaniei, dar şi valori de pe tot cuprinsul ţării, şi a dat la rîndul ei valori întregii ţări, întregului spaţiu cultural românesc şi nu în ultimul rînd spaţiului cultural european şi mondial” – a mai spus Emil Constantinescu.

„Dacă iubim Transilvania – şi nu cred că există cetăţean român care să nu iubească Transilvania şi să nu-i respecte şi să nu-i admire pe transilvăneni! -, cred că o parte din această dragoste o datorăm şi modului în care şcolile Ardealului au  ştiut să-şi îndeplinească misiunea. Şi, fără îndoială, între ele, universitatea pe care astăzi o omagiem ocupă un loc cu totul special. (…) Universitatea Babeş-Bolyai este un reper în lumea academică, şi aş spune că este un reper european, pentru că a ştiut să-şi construiască, prin grija membrilor comunităţii academice, prin grija conducerilor pe care le-a avut de-a lungul timpului, un statut cu totul special” – a apreciat, în discursul său, prof. dr. Ecaterina Andronescu, preşedintele Colegiului Naţional al Rectorilor, fost ministru al Educaţiei.

La ceremonia aniversară de vineri au rostit alocuţiuni şi rectorii Ioan Pânzaru – Universitatea Bucureşti, Vasile Işan – Universitatea „Al. I. Cuza” Iaşi, Ioan Talpoş – Universitatea de Vest Timişoara, Cornel Antal – Universitatea din Oradea şi cancelarul general prof. dr. Cornel Sigmirean – Universitatea „Petru Maior” Tg. Mureş.

Ion Iliescu, a cărui prezenţă la eveniment fusese anunţată cu cîteva zile înainte, a transmis doar un mesaj prin intermediul consilierului personal, Victor Opaschi. „La nouă decenii de la înfiinţare, UBB a devenit un model de performanţă  academică, în spiritul multiculturalismului şi al multilingvismului. Prin cele patru linii de studii – română, maghiară, germană şi studii iudaice, organizate în programe universitare complete, Universitatea Babeş-Bolyai reprezintă o expresie a cooperării şi a dialogului cultural şi intelectual. (…) Universitatea Babeş-Bolyai este un exemplu demn de urmat în sistemul universitar românesc, dovedind că se poate face performanţă chiar şi în condiţiile unor resurse financiare limitate” – a apreciat, în mesajul său, Ion Iliescu.

„Sînt sigur că bunicul meu (Ferdinand I – n. n.) ar fi fost mîndru de voi astăzi. Reprezentaţi una dintre cele mai bune tradiţii ale învăţămîntului universitar românesc şi sînt impresionat de faptul că la nouă decenii de la acest eveniment, contribuţia personală a Regelui Ferdinand este onorată acum aici, aşa cum se cuvine, în felul în care şi viitoarele generaţii îşi vor aminti de noi” – a transmis şi regele Mihai I, într-un mesaj căruia i-a dat citire decanul Facultăţii de Studii Europene, prof. univ. dr. Nicolae Păun.

La ceremonia aniversară din Autorium Maximum au fost prezenţi şi preşedintele Academiei Române, acad. Ionel Haiduc, rectorii universităţilor clujene – UMF „Iuliu Haţieganu”, USAMV, UT, UAD, Academia de Muzică „Gh. Dima”, delegaţi ai universităţilor din Consorţiul Universitaria, parlamentari, dar şi foarte mulţi studenţi.

19