Andrei Marga, despre arestările de la Cluj: Ar trebui pusă întrebarea de ce s-a reacţionat în ţară abia după ce presiunea autorităţilor externe s-a mărit

– Care este punctul dvs. de vedere sau, mai bine zis, cum comentaţi arestarea vicepreşedintelui Consiliului Judeţean Cluj, Radu Bica, şi a primarului Sorin Apostu?

– Nu discut aici despre persoane anume, căci nu cunosc dosarele în amănunt. Pot face acum, însă, în legătură cu ceea ce s-a petrecut la Cluj în ultimii ani, patru observaţii.

Ar fi trebuit să fie ascultată de mult vocea oamenilor maturi, care reclamau „procedura” aprobărilor. Ar trebui luat în seamă faptul că este vorba de un grup – deci nu de persoane izolate – de clujeni, în orice caz, cu pregătire precară şi avari, ajunşi pe diferite căi în funcţii şi aflaţi sub protecţia politicii. Ar trebui pusă întrebarea de ce s-a reacţionat în ţară abia după ce presiunea autorităţilor externe s-a mărit. Ar trebui informaţi oamenii de oriunde că populaţia Clujului nu se reduce la vreun grup ce aminteşte de explicaţia dată de Thomas Mann: atunci cînd cei mai puţin calificaţi şi mai corupţi iau sub control o comunitate, prăbuşirea este sigură.

– Care este imaginea Clujului, în ţară şi în Europa, după aceste arestări şi după dezvăluirile despre mafia locală, care au apărut deja în presă?

– Se ştia în afara ţării ce se întîmplă la Cluj. Sînt probe că evaluatorii externi au făcut distincţie între grupul amintit mai sus şi restul clujenilor. Este adevărat că, în ultimii ani, din Cluj au început să plece firme importante şi că este o urgenţă pentru municipiu şi, prin implicaţie, pentru judeţ, să îşi refacă atractivitatea distrusă – cum spunea recent un diplomat francez – de „corupţia locală”. La Cluj – în municipiu şi în judeţ – trebuie înlocuită neîntîrziat o administraţie nepregătită şi nepotrivită. Cu cît mai devreme, cu atît mai bine pentru toată lumea.

– Care sînt şansele Clujului de a deveni capitală culturală europeană după aceste evenimente?

– Ştiţi bine că, în ceea ce mă priveşte, am refuzat titlul de „cetăţean de onoare” oferit de primăria municipiului. Se ştie mai puţin că – o spun fără vreo autoflatare – am fost acela care a discutat chestiunea „Cluj – capitală europeană” cu personalităţi europene.

În afara ţării se ştia ce se petrece aici, la Cluj, dincolo de faţadă. Reamintesc acest fapt pentru a putea spune că şansele municipiului de a deveni capitală culturală europeană sînt aceleaşi şi nu sînt nicidecum legate de persoana cuiva. Şansele depind doar de clujenii înşişi, care vor fi înţelepţi scuturîndu-se de o administraţie şmecherească, incapabilă să asigure dezvoltarea efectiv europeană a municipiului şi a judeţului.

– Cum explicaţi „tăcerea intelectualilor” în ceea ce priveşte recentele evenimente de la Cluj?

 – La Cluj, Bronislaw Gyeremek spunea că „intelectual este cel care se dedică celorlalţi”. Este irepresibilă întrebarea: cîţi posesori de diplome universitare se dedică celorlalţi? Eu cred că sînt foarte mulţi clujeni capabili să o facă, dar – dincoace de oportunismul unora, de pasivitatea altora – în municipiul nostru descurajarea printre intelectuali s-a extins mai repede, tocmai datorită preluării controlului comunităţii de către un grup de felul celui amintit. Mulţi intelectuali veritabili de la noi sesizează greu împrejurarea că ceea ce este impostură, abuz, fraudă, falsificare trebuie numit ca atare, neîntîrziat. Altfel, gluma se îngroaşă, iar schimbarea devine anevoioasă, dezarmant de anevoioasă.

Sînt, într-adevăr, prea mulţi intelectuali descurajaţi, care nu mai văd ieşirea din situaţie şi tac.

M. TRIPON