Acvariul din colivie

Avem vreo 800 (opt sute!) de localități neelectrificate. În 2019 erau aproximativ 58.000 de locuințe fără lumină electrică. „O lumină” de asta, introducerea ei, costă cam 11.000 de lei. Aici școlile sunt rare, copiii puțini, multe dintre ele locuite de câțiva oameni bătrâni. Sate în moarte clinică, unele pe vârf de munte, aproape de Dumnezeu.
Pentru niciun guvern, în 30 de ani, nu a existat o strategie prioritară de analiză a situației din teren și rezolvarea, acolo unde trebuie și se poate ajunge, electrificarea. Dacă ajunge omul pe Marte? Dă-o încolo de planetă Marte acum, pentru că tot acum, în România, copiii și bătrânii au nevoie de lumină, și la nevoia nevoilor, de un reșou. Iar în ceea ce privește, seceta de tablete, oare de ce parlamentarii nu au pus câte un leuț, ca pentru Ateneu, din sărăcia lor demnă, să cumpere și ei, acolo, câteva nenorocite de tablete? Întreb pentru un prieten care folosește furosemid tablete, să îi scadă tensiunea, prin urinări dese, cheia marilor succese.
Mic îndreptar românesc de
campanie electorală
1. Întâi promitem Marea. Apoi NaCl. Aceasta din urmă nu este recomandată în cantități mari. Dacă e mare nu se supără nimeni.
2.Ne alegem adversarul de tăvălit. Pregătim smoală, pene, piroane, tot ceea ce credem de cuvință. Le arătăm demonstrativ.
3.Căutăm în trecutul adversarului. Orice. Dacă nu găsim nimic semnificativ, tot găsim: un martor, o fotografie, o suzetă furată, premonițial. Le arătăm, tot de la distanță, tot fără comentarii.
4.Îl luăm în ștangă: adjective, zoologii, mizerii.
5.Întindem pielea adversarului pe un gard și îi căutăm bubele.
6.Asmuțim televiziunile obiective.
7.Facem o chestie de aia „Am întrebat 100 de români”. Îi alegem aleatoriu, din timp. Să știe înjurături elevate.
8.Despre ce vom face noi pentru alegători nu vorbim acum. Acum nu este timpul de vorbe, ci de fapte!
9.Luăm suzeta, programul politic al adversarului și le arătăm metaforic. Încălzim focul sub cazan.
10. Îl filmăm cu camera ascunsă, când iese dintr-o casă. Declarăm, cu martori, că e casă de toleranță.
Așteptăm ziua alegerilor.

Cornel UDREA