Acţiune IICCMER de căutare şi deshumare a deţinuţilor politici morţi în lagărul de muncă de la Periprava

Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER), în parteneriat cu Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei din Cluj-Napoca (MNIT), desfăşoară, în perioada 25-30 mai, o acţiune de investigaţii arheologice în localitatea Periprava, jud. Tulcea. Acţiunea are drept obiectiv căutarea, descoperirea şi deshumarea rămăşiţelor pământeşti ale foştilor deţinuţi politici decedaţi în colonia penitenciară din apropiere.

Conform IICCMER, în septembrie 2013 a fost desfăşurată o primă campanie de cercetări arheologice în Sigla-IICCMERperimetrul actualului cimitir al satului, unde, în perioada 1959-1964 au fost înhumaţi un mare număr de foşti deţinuţi politici decedaţi în colonia de muncă de la Periprava. Amplasamentul cimitirului deţinuţilor a fost stabilit pe baza informaţiilor obţinute de la localnicii mai în vîrstă, precum şi de la cîţiva foşti angajaţi ai coloniei penitenciare.

„În prezent, la suprafaţa solului nu există nici un fel de semne care să indice prezenţa unor morminte. În urma intervenţiei arheologice au fost însă depistate opt morminte, dintre care cinci au fost dezvelite şi cercetate. Patru dintre defuncţi erau depuşi în sicrie confecţionate din material lemnos, iar unul a fost înhumat fără sicriu. Asupra rămăşiţelor defuncţilor nu s-a descoperit inventar funerar. După cercetare, toate scheletele au fost protejate prin acoperirea lor cu folie, iar şanţurile arheologice au fost astupate pînă la nivelul actual de călcare” – se precizează într-un comunicat al IICCMER remis, luni, presei.

Conform documentului citat, în actuala campanie de investigaţii arheologice se vor continua săpăturile în cimitirul din localitate, în cadrul acelui perimetru delimitat unde se cunoaşte că au fost înhumaţi deţinuţi politici. „Se vor dezveli toate scheletele identificate în 2013 pentru ca acestea să poată fi analizate individual de către un medic legist. De asemeni, vor fi practicate noi secţiuni arheologice pentru a se descoperi şi cerceta amplasamentele altor morminte. De la toate mormintele descoperite se vor recolta probe biologice de ţesut osos, pentru a se putea realiza testele ADN în vederea stabilirii identităţii Dreptul-la-memoriepersoanelor decedate. Analizele pentru stabilirea ADN-ului se vor efectua în cadrul Laboratorului de Genetică din cadrul Institutul Naţional de Medicină Legală din Bucureşti. Informaţiile astfel obţinute se vor constitui într-o bază naţională de date care va cuprinde treptat toate informaţiile de acest tip ce se vor obţine ulterior de la victimele care vor mai fi descoperite şi deshumate pe teritoriul naţional şi a căror identitate este incertă sau nu poate fi stabilită prin alte metode” – precizează IICCMER.

Cercetările vor fi efectuate în prezenţa reprezentanţilor Parchetului Militar şi ai altor instituţii ale statului.

„La începutul anilor ’50 Periprava a funcţionat ca secţie a Formaţiunii Chilia, devenind, la 1 iulie 1957, o unitate penitenciară de sine stătătoare (Formaţiunea 0830). Scopul oficial al înfiinţării coloniei a fost construirea unui dig pe o lungime de 16,5 km între localităţile Periprava şi Sfiştofca, pentru a proteja de inundaţii terenurile care urmau să fie defrişate de stuf şi desţelenite în vederea utilizării lor ca suprafeţe agricole. De asemenea, se avea în vedere şi înălţarea şoselei din comuna Periprava pe o distanţă de mai mulţi kilometri. Începînd din 1959, în zonă au fost aduşi inclusiv mii de deţinuţii politici care au devenit majoritari în colonie pînă în 1964, cînd au fost aplicate graţierile colective. Scopul nedeclarat şi subînţeles al transferurilor de deţinuţi a fost exploatarea  brutală a muncii acestora şi supunerea lor la un regim cu valenţe de exterminare. Condiţiile nefavorabile din perioada în care unitatea a funcţionat ca formaţiune independentă au dus la decesul a cel puţin 124 de deţinuţi, identificaţi nominal, în majoritate politici, dar şi de drept comun. Conform unor informaţii documentare, precum şi a numeroaselor mărturii provenite de la foşti deţinuţi politici (…), decesele din acest lagăr de muncă forţată au fost cauzate de înfometare, de frigul din sezonul rece, de lipsa apei potabile şi a asistenţei medicale, de accidente survenite în condiţii de muncă istovitoare şi de regimul de detenţie pe care mulţi l-au îndurat în lagărele şi închisorile unde au fost încarceraţi anterior. Unii dintre deţinuţi au fost împuşcaţi în diferite împrejurări, mai ales în cursul tentativelor de evadare” – precizează reprezentanţii Institutului.

M. TRIPON

Articole din aceeasi categorie