Accesul tinerilor la educație sexuală „nu ar trebui condiționat de un acord parental subiectiv”

Accesul tinerilor la educație sexuală nu ar trebui condiționat de un acord parental subiectiv, consideră reprezentanții Consiliului Național al Elevilor (CNE), Alianței Naționale a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR) și Consiliului Tineretului din România (CTR), care își exprimă dezamăgirea față de „modul în care factorii decizionali apreciază importanța educației sexuale în școli, blocând accesul elevilor la informații necesare dezvoltării lor personale”.

„Lipsa accesului la educație sexuală a fost promovată de organizații religioase, dar și de Biserica Ortodoxă Română, iar acum parlamentarii susțin blocarea educației sexuale în școli prin introducerea unui acord parental. Așa cum la toate celelalte discipline de studiu nu este necesar un acord parental pentru a legitima importanța informațiilor studiate, nu ar trebui să condiționăm accesul tinerilor la educație sexuală de un acord parental acordat subiectiv. Un sistem educațional performant are capacitatea de a stabili care sunt disciplinele ce trebuie studiate în vederea dobândirii competențelor cheie specifice profilului absolventului” – se spune într-un comunicat comun, remis, joi, presei.

În același document se amintește că educația sexuală a fost introdusă în școli pentru prima dată în 1955, în Suedia, care a fost urmată, în anii ’70 – ’80, de mai multe țări din vestul Europei, iar în anii ‘90 și 2000 s-au alăturat și țări ca Franța, Regatul Unit și apoi Portugalia sau, mai aproape de noi, Ucraina și Estonia.

„În prezent, în cele mai multe țări din Uniunea Europeană, educația sexuală este obligatorie în școli, deși diferă la nivel de calitate și conținut. (…) În sistemul educațional românesc educația sexuală continuă să reprezinte un subiect tabu, dar și elementul central al mai multor dezbateri ideologice. Suntem de părere că sănătatea elevilor trebuie să primeze, iar factorii decizionali trebuie să promoveze politici educaționale în raport cu realitatea țării noastre, care ocupă primul loc din Uniunea Europeană la numărul de mame adolescente” – se mai spune în comunicat.

Documentul citează datele INS Tempo, conform cărora, în anul 2018, în România au devenit mame 727 de adolescente cu vârsta sub 15 ani și 18.753 cu vârsta între 15-19 ani. Dintre mamele adolescente sub 15 ani, 19 sunt la a doua naștere și una la a treia, iar dintre mamele adolescente cu vârsta între 15-19 ani, 3.929 sunt la a doua, 731 la a treia, 72 la a patra, 8 la a cincea și una la a șasea naștere. Totodată, 7,5% din totalul cazurilor de cancer de col uterin diagnosticate anual în Europa provin din România, incidență de 3 ori mai mare decât media la nivelul Uniunii Europene.

Reprezentanții celor trei organizații consideră că este nevoie de educație sexuală în sistemul educațional din România „pentru că nu toți tinerii au acces la o informare corectă privind metodele contraceptive, dar și cele de prevenție, pentru a stopa răspândirea unor boli cu transmitere sexuală”. De asemeni, arată aceștia, „în foarte multe familii din România sănătatea reproducerii nu constituie un subiect de discuție liberă, iar mulți elevi nu au părinți care să le poată răspunde la întrebări privind educația sexuală”. Un alt argument este acela că tinerii nu beneficiază de sprijin și consiliere, în contextul subfinanțării cabinetelor de planificare familială și, în plus, cu toate că anumite informații privind educația sexuală pot fi vizualizate pe internet, nu toți elevii au acces la internet și nu toate resursele disponibile sunt informații verificate.

„Autoritățile trebuie să își concentreze eforturile către informarea corectă a tuturor tinerilor cu privire la sănătatea reproducerii, iar aceste informații trebuie să le fie livrate cu profesionalism încă din sistemul de învățământ preuniversitar, ca o metodă eficientă de prevenție a sarcinilor nedorite, dar și a receptării unor boli cu transmitere sexuală” – arată cele trei organizații, adăugând că, în prezent, se  impune „o schimbare de mentalități, astfel încât tinerii să aibă acces nemijlocit la educație sexuală de calitate”.

M. TRIPON