Academicianul clujean Ion Aurel Pop: Mitropolia Feleacului a fost întemeiată sub oblăduirea Mitropoliei Moldovei

Academicianul Ion Aurel Pop susţine că toate indiciile arată că vechea Mitropolie a Feleacului a fost întemeiată şi a funcţionat, în primele sale decenii, “sub oblăduirea Mitropoliei Moldovei de la Suceava”.

“La 1498, un om de mare încredere a lui Ştefan cel Mare se îngrijea de ferecătura unui Tetraevangheliar realizat înainte de 1488, pentru arhiepiscopul Daniil din Feleac”, a evidenţiat în comunicarea sa, luni, acad. Ion Aurel Pop la sesiunea de comunicări cu tema “Eparhia Clujului la 90 de ani. Istoric, evenimente, personalităţi”, care s-a desfăşurat la Facultatea de Teologie Ortodoxă a Universităţii Babeş-Bolyai.

Istoricul clujean a evocat, totodată, statornicia care a caracterizat, de veacuri, locuitorii satului Feleac.

În 1377, satul Feleac asigura, cu 20 de români şi cu resposabilii de cincizecimea oilor dăruită oraşului de regele Ludovic I (1326-1382), fiul lui Carol Robert de Anjou, paza drumului din şi spre Cluj.

“Românii erau pe atunci cei mai mari crescători de oi din Europa Centrală şi de Est şi erau oameni statornici. După circa un secol, la 1468, acest privilegiu de pază a fost întărit de regele de origine română Matei Corvin al Ungariei. Dar nimic nu părea să anunţe marea vocaţie ecleziastică a Feleacului şi atenţia de care se va bucura din partea Mitropoliei Moldovei acest sat din hotarul Clujului. Şi aceasta cu atît mai mult cu cît Feleacul nu făcea parte din întinsele domenii dăruite de regele Matei Corvin lui Ştefan cel Mare. Satul Feleac nu era aşezat pe domeniul nobiliar ci pe domeniul regesc al Clujului”, a spus acad. Ion Aurel Pop.

El a subliniat că recente cercetări au demonstrat existenţa unei vieţi monastice răsăritene la Feleac, cu antecedente databile cel puţin în jurul anului 1300. Ridicarea bisericii de piatră şi de zid din Feleac s-a petrecut prin anii 1480-1484.

“Edificiul cu evidente influenţe şi elemente gotice tîrzii emană şi azi un spirit de echilibru şi cumpătare specif lumii săteşti. Aici a slujit, începînd cu 1484, cel dintîi ierarh cunoscut la Feleac – Daniil – care a păstorit de la 1481-1482 pînă în jurul anului 1500.

Lui Daniil i-au urmat Anastasie, care a păstorit între 1534-1537, cu titlul de episcop de Vad şi Feleac, şi Petru – între anii 1537 şi 1550. Anastasie era moldovean, iar Petru era de loc din Feleac şi a fost hirotonit în Ţara Românească”, a evidenţiat în comunicarea sa acad. Ion Aurel Pop.

În epoca lui Ştefan cel Mare, biserica Mitropoliei din Feleac a fost înzestrată cu cărţi şi manuscrise de mare valoare. Dintre acestea se păstrează la Biblioteca Centrală Universitară “Lucian Blaga” din Cluj-Napoca un Liturghier slavon din anul 1481.

Despre cel de-al doilea manuscris de la Feleac, Tetraevangheliarul din 1488, cunoscut pentru importanţa inscripţiei referitoare la zidirea bisericii în timpul episcopului Daniil, precum şi pentru faptul că a fost ferecat în scoarţe de argint în 1498 de către vistiernicul Isac, celebrul profesor universitar Virgil Vătăşianu considera că a fost realizat în ateliere moldoveneşti. Coperta de argint a Tetraevangheliarulului de la Feleac, publicată de Nicolae Iorga, reprezintă scena Deisis, asezată în trei arcade, în centru tronînd Iisus Hristos, în stînga Maica Domnului, iar în dreapta Sfîntul Ioan Botezătorul. În cele patru colţuri, sunt prezentaţi în bust, cei patru evanghelişti cu cărţi în mîini.