A XIX-a Conferință internațională multidisciplinară. „Profesorul Dorin PAVEL – fondatorul hidroenergeticii românești”

Ingineri români „de pretutindeni” sunt aşteptaţi, vineri şi sâmbătă, la Cluj-Napoca, la Conferinţa internaţională multidisciplinară „Profesorul Dorin Pavel – fondatorul hidroenergeticii românești”.

Evenimentul ajuns la cea de-a XIX-a ediţie este, deopotrivă, un prilej pentru susţinerea unor comunicări de cert interes profesional, dar şi pentru a-i re-aduce un omagiu prestigiosului profesor universitar Dorin Pavel – om de știință, inginer, creator de școală, „a cărui operă e vie şi actuală în amintirea celor care i-au fost studenți şi colaboratori în învățământ, în proiectare sau pe șantiere şi ale cărui cunoștințe științifice şi idei vizionare se regăsesc astăzi în realizările hidrotehnice românești’’, a evidenţiat, pentru cotidianul Făclia, prof. univ. emerit dr. Mircea Bejan, care a coordonat organizarea acestei tradiţionale întâlniri anuale, de către Filiala Cluj a Asociaţiei Generale a Inginerilor din România (AGIR).

Potrivit profesorului Mircea Bejan, reuniunile în acest format „s-au derulat anterior la Sebeş (oraşul în care s-a născut Dorin Pavel), iar acum la Cluj Napoca. Este un excelent prilej pentru participanţi să-şi împărtăşească realizările, să facă bilanţuri, iar pentru foştii studenţi ai reputatului Dorin Pavel, să adauge o nouă filă în albumul amintirilor de neuitat. Conferinţa are, de ani buni, o anvergură internaţională, atât în privinţa participării, cât şi datorită valorii lucrărilor ştiinţifice prezentate, precum şi a volumelor editate cu ocazia fiecărei ediţii.

„Îl putem include pe profesorul Dorin Pavel în galeria marilor ingineri pe care i-a dat România: George (Gogu) Constantinescu, Anghel Saligny, Ilie Radu, Ion Ionescu, Dimitrie Leonida, Cristea Mateescu, Emil Prager, Dumitru Dumitrescu, şi mulţi alţii’’, spune prof. univ. dr. Mircea Bejan, adăugând că un portret de excepţie al distinsului Dorin Pavel a fost creionat de dr. ing. Andrei Filotti, Consilier tehnic şef al Organizaţiei Naţiunilor Unite (r) la una din edițiile precedente, sub titlul „Amintiri despre Dorin Pavel”. „Dorin Pavel nu m-a învăţat doar să construiesc centrale hidroelectrice. El m-a învăţat şi să gândesc ca un inginer, să lucrez ca un inginer, să înfrunt greutăţile care stăteau în calea carierei mele inginereşti şi, mai mult, să visez ca un inginer”, mărturisea Andrei Filotti.

„O altă pasiune a lui Dorin Pavel a fost amenajarea Dunării, primul său studiu privind centrala hidroelectrică de la Porţile de Fier fiind publicat încă din 1922. Timp de peste 75 de ani, Dorin Pavel a adus contribuții excepționale la dezvoltarea centralelor hidroelectrice din România”, chiar dacă regimurile politice care s-au succedat nu l-au prețuit suficient şi nu i-au acordat onorurile cuvenite”, se spune în „Amintiri despre Dorin Pavel”.

Lacul si Barajul Tarnita

La rândul său, profesorul Mircea Bejan a elogiat personalitatea neuitatului Dorin Pavel: ”Puţini ştiu că încă din anul 1933, profesorul Dorin Pavel a inventariat, pe întregul bazin al Someşului, până la frontieră, un număr de 46 de uzine, cu 355 MW şi 1,2 miliarde kWh anual. Dintre acestea, centrala nr. 42 din plan avea în componenţâ lacul Giurcuţa, în acelaşi amplasament cu actualul lac Fântânele, cu centralele Mărişelu şi Tarniţa.(…)”.

• Prof. dr. ing. Florin Iorgulescu: „Vorbind despre profesorul, inginerul, savantul Dorin Pavel nu putem să nu scoatem în evidenţă pe lângă talentul, intuiţia tehnică, spiritul analitic novator, activitatea sa pedagogică, tehnică ştiinţifică, aportul său nepreţuit la dezvoltarea hidrotehnicii româneşti, şi înaltele sale calităţi morale de om, entuziasmul şi dăruirea sa neprecupeţită, tenacitatea şi imensa sa putere de muncă, probitatea tehnică, modestia care l-au făcut să fie permanent exemplu în ochii tuturor colaboratorilor săi”.

• Ing. Dumitru Spiridon: „Pentru o ţară cu resurse hidroenergetice limitate, evaluarea potenţialului tehnic şi economic amenajabil reprezintă o prioritate energetică absolută şi o asemenea sarcină şi-a asumat-o profesorul Dorin Pavel imediat după terminarea studiilor în străinătate, la Politehnica din Zürich. Spiritul acestor concepţii, enunţate de profesorul Dorin Pavel cu peste 65 ani în urmă, ne-a fost transmis prin numeroasele lucrări ştiinţifice publicate, nu numai de la catedra universitară, dar şi nemijlocit, la planşetă prin îndrumarea unor proiecte elaborate de ISPE şi apoi de ISPH prin activitatea sa de coordonator în cadrul consiliilor tehnice din institutele de specialitate sau din institutele superioare de stat. Aceste concepţii au fost asimilate în procesul de inventariere a potenţialului hidroenergetic până în prezent.

Conferințele „Dorin Pavel” sunt o documentată pledoarie pentru profesia de inginer şi vocaţia pentru acest domeniu. Totodată, trag un semnal de alarnă privitor la involuţia pe care a cunoscut-o majoritatea specializărilor inginereşti din învăţământul superior românesc, ca urmare a căderii economice, a distrugerii industriei, după 1989.

Hidrocentrala Portile de Fier

„Un inginer poate lucra timp de 40 de ani în producţie. Dar, în timp de cinci ani, perioada de valabilitate a cunoştinţelor sale, acestea se învechesc, se perimează. La nivel mondial, cantitatea de cunoştinţe creşte exponenţial. Unele previziuni indică faptul că în anul 2020 volumul cunoştinţelor se va dubla în aproximativ 70 de zile. Dacă mecanica actuală s-a dezvoltat în 2000 de ani, tehnologia informaţională în 50 de ani, biotehnologia în 25 de ani, Internet-ului i-au fost suficienţi doar 5 ani!”, arată profesorul Mircea Bejan.

El spune că de la prima ediție a conferinței, din 2001, s-au pus la îndemâna celor interesați 3.490 de lucrări în diverse domenii inginerești: rezistența materialelor, mecanică, inginerie electrică, construcții, ingineria mediului, autovehicule, tehnologia materialelor, energii regenerabile, probleme actuale privind standardizarea, protecția muncii, mașini unelte și angrenaje, hidraulică, chimie, mecatronică etc. etc., semnate de 4.827 autori. Cu sprijinul direct al Consiliului Județean Alba, al Filialei Cluj a AGIR, Editurii AGIR Bucureşti şi Editurii Mega din Cluj-Napoca, prin editarea lucrărilor conferinţelor, a fost pusă la dispoziţie o imensă cantitate de informaţie. În conţinutul celor 35 de volume apărute până în prezent se află peste 15.000 de titluri bibliografice, noţiuni de bază în diferite domenii, descrieri necesare pentru abordarea unui anumit domeniu de studiu, dar şi analize amănunţite, docte, savante chiar, în alte domenii”, a completat profesorul Bejan. Lucrările din cele 35 de volume sunt semnate de autori din România, Franța, Italia, Germania, Republica Moldova, SUA, Siria, Olanda, Kurdistan, Iraq, etc).

Cu o structură de desfăşurare complexă, evenimentul reuneşte anual elita inginerilor români alături de invitaţi de notorietate din străinătate, înlesnind astfel schimbul direct de idei şi experienţe.

Profesorul Mircea Bejan, membru de onoare al Academiei de Științe Tehnice din România, președintele Filialei Cluj a AGIR: „Ingineria este procedura rațională de a face cu gândire și speranță lucruri frumoase, necesare oamenilor de azi și celor de mâine, este voința unei epoci transpusă în spațiu. Proiectarea inginerească ne determină să folosim legile pentru a rezolva o problemă particulară. Acest lucru este mai apropiat de artă sau meșteșug.”

Conferinţa se va desfăşura la Facultatea de Autovehicule Rutiere, Mecatronică și Mecanică, de pe B-dul Muncii, în secţiunile INGINERIE GENERALĂ (30 lucrări), AUTOVEHICULE RUTIERE (21 lucrări), INGINERIE ELECTRICĂ – VIBRAȚII – PERSPECTIVE INGINEREȘTI (20 lucrări) şi MEDIU (11 lucrări).

Carmen FĂRCAŞIU