Soluții de mobilitate urbană sustenabilă

Primăria Cluj-Napoca, prin Centrul de Inovare și Imaginație Civică (CIIC). a organizat primul workshop online privind strategia integrată de mobilitate urbană sustenabilă. În cadrul discuțiilor, cinci orașe europene și-au împărtășit experiențele pe această temă.

Webinarul a avut loc pe o platformă de videoconferință și, alături de Cluj-Napoca, orașele europene participante au fost Paris (Franța), Tampere (Finlanda), Londra (Marea Britanie), Ljubljana (Slovenia). Acestea se numără printre orașele membre ale inițiativei City Science Initiative (CSI), Cluj- Napoca fiind orașul coordonator al grupului tematic pe mobilitate urbană sustenabilă din cadrul acestei inițiative europene, în parteneriat cu Joint Research Center – Comisia Europeană.

În cadrul webinarului, municipiul Cluj-Napoca a prezentat progresele realizate în ultimii ani în domeniul mobilității urbane, cu accent pe transportul public nepoluant și ceea ce înseamnă conceptul de „walkable city/oraș pentru pietoni”. Orașul nostru își propune să continue implementarea transportului public nepoluant (autobuze electrice, troleibuze și tramvaie), scopul fiind ca până în anul 2027 transportul public urban să fie 100% ecologic. De altfel, municipiul Cluj-Napoca are în plan un proiect pilot privind testarea autobuzelor autonome. În cadrul conceptului oraș prietenos cu pietonii, Primăria Cluj-Napoca a început deja transformarea spațiilor publice din oraș, prin utilizarea fondurilor europene, în total fiind vizate peste 60 de astfel de spații publice. Câteva exemple în acest sens sunt modernizarea străzii Regele Ferdinand, transformarea străzii Molnar Piuariu în prima stradă „smart” din România, reabilitarea și pietonalizarea Pieței Unirii, modernizarea Pieței Lucian Blaga și a străzilor adiacente. Primăria Cluj-Napoca a utilizat instrumentul concursurilor internaționale de soluții pentru redesenarea spațiilor din oraș, punându-se accentul pe proiecte care să aducă mai mult spațiu verde în oraș și să încurajeze cetățenii să recurgă la mersul pe jos și la utilizarea mijloacelor de transport alternative.

Mobilitatea urbană post-COVID 19

Nu în ultimul rând, întâlnirea a fost și un prilej de schimb de cunoștințe privind modul în care este abordată mobilitatea urbană post COVID-19.

„Mobilitatea post-pandemie va fi pentru toate orașele o nouă încercare, dar și o oportunitate de a accelera drumul către o abordare sustenabilă a acesteia. În cadrul webinarului s-a pus accentul pe extinderea spațiului pietonal și crearea unor piste de biciclete coerente. Crearea unei infrastructuri verzi este, de asemenea, prioritară. Pe toate aceste paliere avem investiții în derulare, cum este Walkable city, orașul pentru pietoni, program de investiții în valoare de peste 100 de milioane de euro, care a început cu zona centrală. Foarte important este că începem și în cartiere astfel de proiecte, prima stradă smart, Molnar Piuariu, a fost finalizată, vom avea în toate celelalte cartiere proiecte asemănătoare”, a declarat Ovidiu Cîmpean, coordonatorul CIIC.

Biagio Ciuffo – ofițer științific în cadrul Joint Research Center – Comisia Europeană a subliniat, în cadrul discuțiilor, importanța conceptului de ”living lab cities”, care presupune că utilizarea noilor tehnologii în administrație trebuie făcută cu implicarea directă a cetățenilor.

La rândul său, Cécile Honoré a prezentat principalele acțiuni puse în practică de Paris în direcția transportului urban sustenabil care presupun tranziția de la spațiile publice dedicate în poporție de 56% transportului motorizat la alternative de trafic care produc mai puțină poluare.

Orașul Tampere din Finlanda testează aplicația GLOSA (Green Light Optimized Speed Advisory), care oferă utilizatorilor informații în timp real despre starea semafoarelor din oraș, starea carosabilului, posibile defecțiuni și recomandă viteza optimă de conducere. Practic, scopul este de a oferi șoferilor informații suficient de precise și fiabile astfel încât să le permită acestora să-și ajusteze viteza de conducere pentru a nu fi nevoiți să oprească la semafoare sau timpul de așteptare să fie minim. Momentan, aplicația colectează date de la șoferii mijloacelor de transport publice. Orașul Tampere testează diverse soluții de mobilitate urbană sustenabilă în cadrul unei colaborări de succes între autoritățile publice, companii private și universități, având ca obiectiv introducerea tramvaielor autonome până în anul 2028.

Se pune accent pe mersul pe jos

Rețeaua extinsă de transport public a Londrei va permite ca, până în anul 2041, 80% din deplasări să fie făcute prin utilizarea mijloacelor de transport în comun, iar traficul să fie redus cu 10-15%. Punerea accentului pe susținerea mersului pe jos și pe utilizarea mijloacelor de transport alternative, precum și o flotă de transport în comun cu zero emisii se numără printre obiectivele pe termen scurt ale Londrei.

Capitala Sloveniei, Ljubljana pune accentul pe transportul electric. Kavalirs, vehiculele electrice din Ljubljana sunt o opțiune gratuită de transport public în centrul orașului destinată în special transportului persoanelor în vârstă, persoanelor cu deficiențe de mobilitate, dar și turiștilor.

Webinarul online a fost parte a proiectului ,,Creșterea transparenței decizionale și simplificarea procedurilor administrative pentru cetățeni – ANTO – CIIC’’, finanțat prin Programul Operaţional Capacitate Administrativă 2014 -2020 (POCA).