“Cu picioarele pe pămînt”

Ilie CĂLIAN

  „În momentul acesta, România este o ţară cu o economie stabilă, cu o viaţă politică stabilă, o ţară care, putem spune, fără teama de a greşi, că este înafara oricărui pericol iminent de o nouă recesiune economică. (…) Evident că acest lucru se datorează exclusiv măsurilor de recesiune (?!) pe care Guvernul Boc le-a luat”. Vorbele acestea au fost spuse vineri de vajnicul secretar   general al PDL, Ioan Oltean, la Bistriţa. În aceeaşi zi, preşedintele PDL, premierul Emil Boc, declara – la inaugurarea celebrei centuri Vîlcele-Apahida – că “Creşterea la nivelul UE pentru acest an a fost revizuită de la 1,8 la 1,7 şi de la 2,1 la 1,4 pentru 2012”, iar România “va fi obligată să-şi revizuiască prognoza de creştere economică” (…)” şi asta trebuie să ne aducă cu picioarele pe pămînt”.

Nu ştiu dacă ultima atenţionare a lui Boc se adresează colegului său Oltean, membrilor PDL şi susţinătorilor săi (UDMR, UNPR) –  că noi, ceilalţi, sîntem de multă vreme cu picioarele pe pămînt cînd judecăm prestaţia guvernării PDL, cu Boc în frunte, şi sub controlul imperativ al preşedintelui Băsescu. Nu a fost, vineri, prima dată cînd Boc Afirma că a făcut degeaba proiectul de buget pe anul viitor, întrucît trebuia să aştepte, pînă mai ieri, revizuirile de la UE, pentru a şti cum va creşte sau descreşte economia României.

Ceva nu e în regulă. Nu-mi aduc aminte ca, pe vreme lui Ceauşescu, acesta să fi declarat că a trebuit să refacă cifrele planurilor cincinale şi anuale după cele ale CAER. E adevărat, în CAER existaseră numeroase fricţiuni între toate statele membre, precum şi între fiecare, sau un grup dintre ele, şi URSS. Dar nicio clipă nu aveam impresia că la CAER se hotărăşte soarta economică a României – cel puţin după Declaraţia din aprilie 1964.

Să fi fost mai bine în CAER decît în UE?! Cred că în bîlbîiala lui Boc este vorba despre altceva. Revizuirea generală a indicilor de creştere din UE se face potrivit tendinţelor din fiecare ţară, cu incidenţa acestoa la nivelul UE. Astfel că, dacă vreun guvern nu este capabil să “crească” economia, asta se răsfrînge asupra tuturor celor 27 de membri. Bîlbîiala lui Boc nu vine din cauza intenţiei UE de a prăvăli spre prăpastie economia României. După cum nu pot crede că învîrteala de vorbire a premierului provine dintr-o crasă neînţelegere a mecanismelor UE. Nu! Pur şi simplu, Emil Boc aruncă vorbe confuze pentru că nu poate recunoaşte public că guvernul său nu a fost capabil să găsească mijloace pentru a stimula creşterea economică.

Este absolut stupefiant că, în condiţiile în care a făcut tot ce a fost capabil pentru a ruina şi a duce la faliment zeci de mii de firme mici şi continuă să reducă posturile bugetare din sectoare importante (sănătate, ordine publică, administraţie, învăţămînt), ne asigură că va face tot ce depinde de guvern pentru a investi “toţi banii pe care îi are în locuri de muncă, în dezvoltare”. Dar, în acelaşi timp, a refuzat statornic să asculte cererile şi sfaturile mediului de afaceri, singurul care poate crea locuri de muncă, în condiţiile în care statul reduce numărul bugetarilor.

Spunea premierul Boc că “revizuirea prognozei de creştere a UE” trebuie să ne aducă cu picioarele pe pămînt”. La cine se referea de fapt? Nu cumva el însuşi, cu întreg guvernul şi cu întreaga Coaliţie de guvernare (UDMR şi UNPR) ar trebui să ajungă cu picioarele pe pămînt şi, în loc să manipuleze posibilităţile de a obţine voturi prin comasarea alegerilor, să se ocupe de măsuri fiscale care să permită sectorului privat să creeze locuri de muncă?