A fost odată un Festival „SAMUS”, la Dej

Anul acesta, Festivalul Culturii Populare Someșene SAMUS împlinește 60 de ani de existență. Din păcate, n-a fost să fie o mare sărbătoare. Evenimentul a fost marcat doar printr-o expoziție retrospectivă organizată în incinta Muzeului Municipal Dej, menită să rememoreze șase decenii de activități consacrate promovării folclorului de pe Valea Someșului și împrejurimi.

Potrivit „tradiției” locale, Festivalul SAMUS își are originea într-un „Spectacol festiv al cântecului, portului și dansului local, prezentat de cele mai bune formații artistice din raionul Dej”, care s-a desfășurat pe stadionul orașului, la 12 aprilie 1961. Ideea reluării acestui tip de spectacol (care s-a bucurat de un succes total!) a germinat o vreme, respectiv până în 1973, când, la inițiativa Casei de Cultură din Dej, condusă la aceea vreme de Vasile Țopan, cu sprijinul fostului Comitet de Cultură, întreaga manifestare a fost reorganizată sub formă de festival, cu ediții anuale până în 1984 și din doi în doi ani până în 1996. După care festivalul a avut ediții anuale, dar, din păcate, alipit cu meschinărie de Zilele Dejului, a devenit un simplu accesoriu folcloric, o anexă lipsită de personalitate și de aura profesionistă care i-a consolidat celebritatea.

Încă de la primele ediții SAMUS și-a conturat structura, festivalul cuprinzând în principal: o sesiune de comunicări științifice, o expoziție dedicată artei și artizanilor din zonă, o paradă a portului și obiceiurilor de pe Someș și un spectacol de gală. Unele ediții au avut și alte puncte în program: concurs de obiceiuri populare, târg al olarilor, seară de filme etnografice, recitaluri ale rapsozilor, concerte de fanfară, folclor internațional, concursul de muzică populară „Floarea de pe Someș”.

Sesiunea de comunicări s-a dovedit, alături de spectacolul de gală, secțiunea cea mai longevivă, tema sutelor de referate prezentate fiind cultura populară someșeană. De-a lungul numeroaselor ediții, Dejul s-a bucurat de prezența unor prestigioși cercetători din țară, iar dintre numeroasele personalități care au onorat festivalul îi amintesc pe: Ioan C. Chițimia, Raoul Șorban, Nicolae Dunăre, Robert Kosa (București); Virgin Medan, Teodor Tanco, Tudor Jarda, Nicolae Sabău, Tiberiu Graur, Maria Bocșe, Enea Borza, Mircea Câmpean, Mihaela Mureșan, Zamfir Dejeu, Ioan Toșa (Cluj-Napoca); Andrei Moldovan, Aurel Podaru, Liviu Păiuș, Sever Ursa (Bistrița-Năsăud); Ion Filipciuc (Câmpulung Moldovenesc), Ioan Buzași (Blaj), Pamfil Bilțiu (Baia Mare); Felicia Chifor, Ioan Apostol Popescu, Virgil Rusu (Gherla), precum și mulți alții, din Brașov, Deva, Mediaș, Târgu Lăpuș, Zalău etc. Evident, alături de ei s-au remarcat și contribuțiile dejenilor: Iosif Bâtiu, Emil Lazăr, Gheorghe Isă, Tiberiu Moraru, Augustin Pădurean, Constantin Albinetz, Ion Poenaru, Kiss Francisc, Loredana Tomșa, Cristina Albinetz, Axinte Bob, Sorin Borzan, Ioan Simon, lista fiind desigur, incompletă. Pentru că vorbele zboară, dar scripta manent, la sugestia prof. dr. Virgil Medan (care a coordonat apariția primelor 3 volume), rezultatele sesiunilor de comunicări au fost „arhivate” sub forma unor volume editate cu sprijinul Primăriei și Consiliul local Dej. Ultimul volum, SAMUS VIII, a apărut în 2018 și cuprinde suma textelor aferente sesiunilor din 2012-2017.

Expozițiile au cuprins în principal artă populară, completate la unele ediții cu artizanat, cărți consacrate folclorului someșean, carte veche, monede, artă plastică. Acestea au fost realizate de Muzeul Municipal Dej și Biblioteca Municipală, cu concursul unor colecționari și de multe ori, cu sprijinul unor instituții culturale și muzee din țară. În acest sens, trebuie menționată expoziția „Drumul Sării – Drumul Țării” (2019), la realizarea căreia au colaborat specialiști din șase instituții muzeale din Transilvania: Complexul Muzeal Bistrița-Năsăud, Muzeul Carpaților Răsăriteni din Sfântu Gheorghe, Muzeul Județean Satu Mare, Muzeul de Istorie și Artă Zalău, Muzeul Municipal Dej și Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei din Cluj Napoca. Această colaborare s-a materializat și în publicare unui catalog al expoziției, tipărit în condiții grafice deosebite. De asemenea, în realizarea expoziției de la Muzeul Municipal Dej a fost implicată și Întreprinderea Salina Ocna Dej.

Momentele culminante ale festivalului au fost pentru mult timp „Parada portului și obiceiurilor de pe Someș” și spectacolul folcloric de final. În cadrul paradei s-au prezentat obiceiuri ca: Nunta de pe Someș, Alegerea Craiului, Cununa de la seceriș, Roata cu manechini, Paparudele, Capra, Șezătoare etc., iar la spectacole au participat grupuri vocale, tarafuri sătești, rapsozi, formații de dansatori și soliști de pe întregul Podiș Someșean, precum și ansamblurile profesioniste „Doina Arieșului”, „Doina Sălajului”, „Cununa de pe Someș”, „Românașul”, „Transilvania”, „Mugurii Mintiului”, „Tulnicăresele” și „Someșana” Casei Municipale de Cultură Dej. Spectacole la al cărui înalt nivel au contribuit cei mai cunoscuți și cele mai cunoscute soliste de muzică populară sau cei mai apreciați instrumentiști la momentul respectiv.

Aș mai sublinia că, la reușita festivalului au contribuit întotdeauna muzicieni, coregrafi, dirijori și scenografi, dar mai ales, colectivul Casei de Cultură din Dej. Deși greul organizării unui astfel de manifestări de amploare le aparține, locul lor pe afiș a fost de cele mai multe ori ocupat de tot felul de „contributori”, de comisii și comitete sau instituții prezente doar cu numele și deloc cu fapta.

Oricum, prin existența sa de șase decenii, prin calitatea sesiunilor științifice organizate, prin mulțimea talentaților soliști și dansatorilor care au urcat pe scenă, Festivalul Culturii Populare Someșene – SAMUS s-a înscris în istoria orașului ca una dintre principalele (și primele) manifestări de gen din Transilvania. În 2019 a avut loc ediția cu numărul 42.

Sperăm că nu a fost ultima. La mulți ani SAMUS!

M. VAIDA

Foto: arhiva  prof. Sorin Borodi