Din fotoliul de orchestră | „Începutul unei legende” sau Dvořák pe înțelesul tuturor

Săptămâna trecută, Filarmonica de Stat „Transilvania” și-a propus să familiarizeze publicul de diferite vârste cu momente din viața și opera unui compozitor recunoscut, Antonin Dvořák, originar din Boemia. O inițiativă de succes, putem afirma cu toată încrederea, prestația orchestrei filarmonicii și a invitaților cu această ocazie, sub bagheta iscusită a dirijoarei și moderatoarei Dalma Toadere-Kovacs, ridicându-se la înălțimea creației compoziționale de excepție.

Caracterul educativ al reprezentațiilor (pentru tineri și, respectiv, adulți) a fost pus în evidență de firul narativ – intercalat între momentele muzicale – al poveștii de viață a lui Antonin Dvořák, interpretat de actorul Bogdan Bob Rădulescu, ce a intrat, pe nesimțite, în pielea protagonistului serii. Împreună cu Dalma Kovacs, cei doi au întreținut atenția și curiozitatea publicului pentru a descoperi, pas cu pas, un destin muzical aparte.

Nu putem să nu subliniem în mod special talentul (vocal și, respectiv, instrumental) al baritonului Ottó Peti-Tamás, solist al Operei Maghiare din Cluj, și al tânărului elev David Gombár (vioară) de la Colegiul de Muzică „Sigismund Toduță”, clasa prof. Andrea Tibád.

Merită încă de acum să amintim un aspect important din punct de vedere al receptării operei compozitorului ceh și anume americanismul acesteia, element care a preocupat multă vreme presa și criticii muzicali. După mai multe dezbateri, s-a ajuns la concluzia că americanismul ar consta tocmai în faptul că Dvořák, în celebra compoziție „Din Lumea Nouă”, a integrat influențe tradiționale aparținând specificului muzical al mai multor popoare. Pe același raționament, este binecunoscut faptul că pământul american a primit locuitori din numeroase colțuri ale lumii, pe bună dreptate societatea eterogenă de dincolo de Atlantic fiind denumită „the melting pot”.

Mai mult, am avut ocazia să audiem și o serie de negro spirituals, cu alte cuvinte melodii aparținând folclorului afro-american, prin vocea tânărului Ottó Peti-Tamás, de această dată în rolul lui Henry Burleigh, compozitor clasic american, student al lui Dvořák.

Din minunata Pragă și până la New York, am fost absorbiți de farmecul poveștii și am călătorit împreună cu virtuozii muzicieni și actorul Bob Rădulescu pe urmele lui Antonin Dvořák și ale familiei sale. Deși nu a fost o decizie ușoară, aceștia au părăsit în 1892 Boemia natală pentru a lua calea „visului american” l-am numi noi astăzi, la Conservatorul new yorkez …

Epopeea „Hiawatha” aparținând poetului american Henry Longfellow a fost sursa de inspirație pentru mai multe fragmente ale Simfoniei a – 9-a în mi minor, așa cum este, de pildă, cel care marchează momentul nunții dintre războinicul Hiawatha din Ojibwe și mireasa lui, Minnehaha, originară din Dakota și pe care publicul l-a savurat și răsplătit cu aplauze binemeritate. Așa cum, de altfel, a făcut pe tot parcursul serii, după fiecare pasaj muzical grandios susținut de orchestra clujeană.

Dacă tot am intrat în poveste, ne imaginăm și peisajul vastei preerii americane ce l-a inspirat și pe Dvořák, pe când se îndrepta cu trenul către orașul Spillville din statul Iowa, în vacanța de vară (1893) alături de soție și cei șase copii. Aici a cunoscut o populație predominant cehă, ceea ce i-a mai domolit dorul de casă și l-a făcut să-și continue și să-și finalizeze opera cu la fel de mult patos.

Finalul simfoniei, cum era de așteptat, a rămas în memoria și sufletul celor prezenți. Tema eroică inconfundabilă, interpretată la corn și trompetă, ne-a condus ușor spre ultimele acorduri, o încununare cu succes a călătoriei palpitante peste ocean.

„Din Lumea Nouă” a avut premiera pe tărâm american la Carnegie Hall în Decembrie 1893. De atunci și până astăzi, acordurile compoziției reprezentantului de seamă al Romantismului târziu răsună cu aceeași măreție și eleganță europeană dar și cu fastul hollywoodian și sensibilitatea autohtonă a popoarelor indigene pe care a știut să i le imprime.

„A fost minunat. Din start mi-a plăcut ideea, foarte provocatoare, nu am mai făcut asta până acum. Eu, ca și clujean, am venit la Filarmonică de atâtea ori și am stat tot timpul în sală, am ascultat. De data aceasta, gândul că voi fi cu ei pe scenă a fost și provocator și emoționant. Am primit textul, am avut repetiții cu ei, lucrurile se legau, dialogul era foarte bun. Am colaborat foarte bine și cu Dalma. Mi-am dat seama că e pentru prima dată când am ascultat muzica altfel. Momentele interactive sunt foarte importante, să alternezi partea de muzică clasică cu elemente la care tinerii rezonează și în care sunt implicați. Aș repeta oricând experiența, cu mare drag”, a declarat, la final, Bob Rădulescu pentru ziarul Făclia.

*vineri, 17 iunie 2022, ora 19*

Stagiunea Filarmonicii „Transilvania” continuă vinerea aceasta cu un periplu istoric printr-o selecție de uverturi şi coruri din operele celor mai renumiți compozitori italieni, periplu în care vom fi însoțiți de corul și orchestra instituției clujene.

În programul muzical: Gioachino Rossini – Uvertura operei Cenuşăreasa, Vincenzo Bellini – Uvertura operei Norma, Gaetano Donizetti – Corul Che interminabile andirivieni din opera Don Pasquale, Giuseppe Verdi – Uvertura operei Luisa Miller, Corul Tre volte miagola la gatta in fregola din opera Macbeth, Corul Patria oppressa din opera Macbeth, Amilcare Ponchielli – Dansul orelor din opera Gioconda, Ruggero Leoncavallo – Corul Don, din, don, suona vespero din opera Paiaţe, Giacomo Puccini – Intermezzo din opera Manon Lescaut, Pietro Mascagni – Preludiu şi Corul Gli aranci olezzano din Cavaleria rusticană. Dirijor – David Crescenzi, dirijorul corului – Cornel Groza.

Iulia GHIDIU

Foto: Bogdan Meseșan