7 locuri din județul Cluj unde să vă răcoriți în această vară

Căldurile puternice au ajuns în această parte a Europei iar Clujul nu este cruțat. Făclia vă propune șapte locuri unde vă puteți răcori în această vară în județul Cluj.

Răcoriți-vă la cascada Vălul Miresei

Cascada Vălul Miresei din localitatea Răchițele, comuna Mărgău, este locul în care te poți bucura de aer curat și răcoros dar și de peisajele de basm din această parte a Apusenilor.

Căderea de apă de la cascada Vălul Miresei este de peste 30 de metri, iar pe timp de iarnă, peretele stâncos îngheață, devenind un loc perfect pentru escaladare pe gheață.

Cascada Răchițele se află pe teritoriul comunei Mărgău, declarată la sfârșitul anului trecut stațiune turistică de interes local.

Lacul de la Beliș-Fântânele

Situat la 77 de kilometrii de Cluj-Napoca, lacul Beliș- Fântânele este un alt loc perfect unde te poți răcori. Lacul a fost  amenajat pe vatra vechiului sat Beliș în perioada 1970-1974 cu scop hidroenergetic, pe cursul Râului Someșul Cald, fiind un lac artificial de acumulare.

Adâncimea apei crește brusc de la 1 m de mal la 5-6 m la 3 m de mal, iar în zona barajului este de 96 m. Adâncimea medie este de 40 m, apa fiind în general limpede iar ph-ul apei este de 7,5.

Lacul are o suprafață de 826 hectare și un volum de 225 milioane de metri cubi, fiind dat în folosință în 1977.

Sub apele lacului se află un monument care ascunde a istorie tristă. Este vorba de Biserica Urmanczy, construită în anul 1913 de către controversatul grof ungur Ioan Urmanczy de a cărui nume se leagă moartea în noiembrie 1918 a aproximativ 50 de săteni din Beliș. Lăcașul de cult este singura dovadă a existenței satului Beliș în străvechea vatră. Pe zidurile bisericii din lac se mai pot vedea și astăzi picturile de pe pereții bisericii ce reprezintă îngeri și fresce biblice.

Cheile Turzii

Rezervația naturală Cheile Turzii este un alt colț din județ în care poți petrece fără să simți căldura amețitoare.

Cheile Turzii reprezintă o rezervație naturala deosebit de valoroasă, situată în extremitatea estică a Munților Apuseni (Munții Trascău).

Au o lungime de 1.300 m  și o înălțime a pereților de până la 200 m. Cheile ocupă o suprafață de 324 ha și s-au format prin erodarea rocii de calcar jurasic de către râul Hășdate.

Cheile Turzii oferă un peisaj carstic de o rară sălbăticie: stânci înalte și abrupte, creste ascuțite, turnuri de piatră, vâlcele pietroase, grohotișuri, arcade etc.

În Cheile Turzii se găsesc 12 habitate ocrotite, peste 1000 de specii de plante și peste 100 de specii de animale, unele dintre acestea fiind protejate.

În Cheile Turzii există două izvoare cu apă potabilă: pe malul drept al văii, între punțile I și II, se află “Șipotul Cheilor”, un izvor de versant, pe un perete cu mușchi, ușor de recunoscut; un izvor ascuns, mai greu de găsit, tot pe marginea cărării, într-un loc îngust.

Băile cu apă sărată

Ștrandurile cu apă sărată sunt locuri perfecte pentru agrement pe timpul verii, băile fiind indicate și pentru tratarea afecțiunilor reumatismale (artroze, poliartroze, spondiloze, tendinoze), endocrine și ginecologice.

Clujul are trei astfel de obiective: Băile Cojocna, Băile Toroc de la Dej și Ștrandul Durgău din Turda.

Stațiunea Băile Cojocna are două lacuri cu apă sărată, ambele cu o salinitate de 109, 8 g/l măsurată în timpul verii la suprafața apei.

Stațiunea a fost modernizată în urma unor investiții realizate cu fonduri europene.

Lacul Torok de la Dej este amplasat în Ocna Dej, la 3 kilometri de centrul municipiului Dej şi circa 60 de kilometri de Cluj-Napoca.

Complexul dispune de un lac de apă sărată cu o suprafață de 1600 mp, piscina pentru adulți de 700 mp și adâncime 1,5 m, piscină pentru copii de 100 mp și adâncime 0,5 m, piscină cu apă sărată 90 mp și adâncime 0,80 m,  4 tobogane acvatice, plajă de nisip.

La ștrandul Durgău turiștii, se pot bucura de momente de relaxare într-un cadru natural liniștit.

Ștrandul a fost amenajat în jurul Lacului Ocnei și Lacului Rotund, două lacuri mineralizate care s-au format în urma prăbușirii unor vechi exploatări de sare. Lacurile au un conținut ridicat de sare gemă (clorură de sodiu), astfel că fenomenul de heliotermie devine foarte intens.

Vizitatorii au la dispoziție locuri cu nisip pentru plajă, pontoane din lemn, dușuri, precum și un bar cu terasă. Iar dacă soarele devine prea arzător, galeriile subterane ale Salinei Turda sunt la doi pași!

Piscine și ștranduri

Piscinele și ștrandurile cu apă dulce din Cluj-Napoca sunt de asemenea, locuri de relaxare unde poți scăpa de căldura verii. Printre acestea se numără Bazinul Olimpic din Grigorescu. Acesta se va redeschide începând cu data de 17.07.2023. RADP Cluj-Napoca anunță că orarul de funcționare al bazinului rămâne neschimbat respectiv: luni – vineri: între orele 06:00 – 21:45; sâmbătă  între orele 07:00 – 16.45; duminică  – 07.00-15.00.

De asemenea, ștrandul Clujana este un loc perfect unde te poți răcori și relaxa pe parcursul verii.

Un alt loc unde poți uita e căldură este bazin exterior de înot al Complexului de Natație al UTCN. Are imensiuni olimpice 50 x 25 m, cu 10 culoare și adâncimea variabilă H = 1.90 – 2.40m;

Relaxare la 11-12 grade la Salina Turda

Salina Turda este, în prezent, una dintre cele mai mari atracţii turistice din ţara noastră, recunoscută şi la nivel internaţional, fiind inclusă în celebrul ghid de călătorii Michelin, primind două din cele trei stele Michelin.

Salina Turda are un microclimat şi factori sanogeni care oferă condiţii optime de aplicare în terapiile recuperatorii ale diferitelor afecţiuni interne cât şi în profilaxie şi sanogeneză. Condiţiile specifice benefice sunt următoarele: temperatura constantă a aerului, relativ scăzută oscilând între 11-12 grade Celsius în toate punctele şi etapele de determinare; umiditate relativă, cu variaţii minime, cu valori cuprinse între 78-82% la intrarea în salină şi valori medii între 73-80% în diferite săli (Mina Rudolf, Mina Ghizela) cu efecte benefice asupra căilor respiratorii; mişcarea aerului este practic neglijabilă, la intrarea în salină 0.64-0.70 m/sec, în Mina Rudolf 0.02 m/sec; prezenţa aerosolilor de sare sub formă de particule solide; aeroionizarea cu ioni mici în cantităţi variabile cu predominanţa ionilor pozitivi; concentraţia alergenilor este zero la care se adaugă lipsa aeropoluanţilor şi germenilor patogeni; radioactivitatea minimă.

La umbra arborelui de Sequoia

Zona Săcuieu, declarată stațiune turistică de interes local, este un colț de prospețime din județul Cluj.

Aici se află arborele de Sequoia.

Aflat în locul numit „Dealul Domnului”, arborele gigantic a fost adus acum mai bine de 100 de ani din S.U.A. de către Ioan Silvestru Gal şi plantat lângă reşedinţa sa de vară de la Cărmăzan. Având o circumferinţă ce abia o cuprind patru persoane, trunchiul se desprinde în două tulpini gemene, care se înalţă peste arborii din jur la peste 40 m înălţime.

Această specie gigantică de arbori creşte în pădurile din Munţii Sierra Nevada, din California, la o altitudine de peste două mii de metri. Arborii giganţi de Sequoia sunt printre cele mai înalte organisme de pe Pământ în prezent. Numele „sequoia” este dat în cinstea liderului indienilor cherokee Sequoyah (1776–1842). Arborii Sequoia sunt de trei tipuri: Californian Redwood (Sequoia Sempervirens), cunoscut si sub numele de Redwood, folosit des ca şi conifer ornamental, Giant Sequoia (Sequoiadendron Giganteum), considerat cel mai mare copac în ceea ce privește volumul total, fiind ocrotit prin lege și Dawn Redwood (Metasequoia), cunoscut doar ca și fosil până în 1941 când a fost descoperit în China.

Cosmin PURIȘ