Efectul gândacului de scoarță în democrația populară | O comună clujeană face referendum pentru a fi scoasă din Parcul Natural Apuseni

Modul în care se realizează managementul la nivelul Parcului Natural Apuseni a determinat o comună din județul Cluj să iasă din arealul acestei zone protejate. Reprezentanții comunei spun că suprafața extrem de mare de pădure care s-a uscat în această zonă protejată din Munții Apuseni din cauza gândacului de scoarță arată incapacitatea administratorilor Parcului de a gestiona astfel de probleme și spun că nu se justifică rămânerea acestei unități administrative în acest areal deoarece împiedică dezvoltarea.

„Parcului Natural Apuseni” este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a V-a, având o suprafață totală de 75.784 ha. Parcul se întinde pe teritoriile administrative ale județelor Cluj, Alba și Bihor.

 

Prin Hotărârea de Guvern 230/2003 s-au stabilit limitele „Parcului Natural Apuseni”. Începând cu anul 2004, s-a înfiinţat Administraţia Parcului Natural Apuseni ca subunitate a Regiei Naţionale a Pădurilor – Romsilva – Direcţia Silvică Oradea în urma semnării contractului de administrare a Parcului între Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva şi Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor.

În ultimii ani, o suprafață extinsă de pădure de brad și molid s-a uscat din cauza unei insecte cunoscută popular sub numele de ipide-gândaci de scoarţă sau gândaci tipografi.

Printre comunele care face parte din acest areal protejat se numără și Beliș.

Locuitorii acestei comune sunt chemați în data de 4 decembrie a acestui an să se pronunțe dacă vor să mai facă parte din Parcul Natural Apuseni. Primarul Viorel Matiș spune că a inițiat acest demers deoarece regulile aplicate la nivelul Parcului împiedică dezvoltarea comunei iar pe de altă parte suprafața fondului forestier este gestionată greșit.

„Prin interzicerile și felul în care au administrat Parcul Natural Apuseni au apărut infestările cu ipide ceea ce nu e normal să apară așa ceva într-o pădure. Eu i-aș întreba ce au protejat prin măsurile de protecție pe care le-au avut. Au distrus pădurea? Ne blochează foarte mult în dezvoltarea comunei pentru că ne dau niște limite de dezvoltare care nu sunt normale. Spre exemplu, în centrul satului Giurcuța de Sus nu pot să construiesc nimic. Or, nu e normal așa ceva. De asemenea, limitele impuse în PUG ne afectează foarte mult. Spre exemplu, la Giurcuța de Jos unde a fost vatra satului nu avem voie să o includem în PUG în condițiile în care acolo a fost vatra satului”, a explicat Viorel Matiș. Primarul a spus că a gândit o serie de proiecte pentru a atrage turiști la Beliș însă nu a reușit să le implementeze din cauza limitărilor impuse de faptul că unitatea administrativă este inclusă în Parcul Natural Apuseni. „Am dorit să facem trasee de biciclete și de ATV-uri, însă nu ni s-a permis. Nu putem construi, nu ne putem dezvolta, nu putem face nimic”, a spus Matiș.

El a explicat că locuitorii comunei Beliș vor putea să se pronunțe în 4 decembrie dacă mai doresc sau nu ca zona în care trăiesc să mai facă parte din aria protejată. Viorel Matiș a spus că în cazul în care referendumul va fi validat vor apela la instanță pentru a obține o sentință prin care comuna Beliș să fie scoasă din aria protejată. „Eu nu mă pot dezvolta dacă nu pot amenaja un traseu, nu pot duce un turist să îi arăt obiective”, a explicat edilul. „99 la sută din comuna noastră este în Parc, ceea ce ne afectează foarte mult la realizarea proiectelor de dezvoltare. Sunt comune care au doar o parte din teritoriu în Parc, ceea ce le permite să se dezvolte. Noi fiind cu 99 la sută în Parc suntem foarte limitați în dezvoltare și în realizarea de investiții”, a explicat Matiș.

Comuna Beliș are planuri mari de dezvoltare, mai ales în domeniu turismului. În acest sens, Consiliul local Beliș a adoptat o hotărâre în vara anului trecut în vederea demarării procedurilor legale de declarare a comunei drept stațiune turistică de interes local. Pe termen mediu și lung, atestarea comunei Beliș ca stațiune turistică de interes local va crea un impact pozitiv. Prin prisma potențialului turistic, dar și a resurselor naturale și antropice, acestea vor putea fi promovate cu noul statut și astfel vor avea şanse mai mari în atragerea de finanţări nerambursabile, printr-un punctaj sporit, în condiţiile în care unele programe impun acest criteriu, influențând, în consecință, și creșterea circulației turistice, dar și diversificarea ofertelor.

Comuna Beliș este situată la poalele masivului Vlădeasa din Munţii Apuseni, la o altitudine de 1,125 m, în partea de sud-vest a județului Cluj. Comuna se întinde pe 20.649 hectare și are 1.167 locuitori.

Cosmin PURIȘ

 

Recomandat pentru dvs.

Sari la conținut