Cu ce s-a mândrit România până în 1989

Branduri naționale de excepțională calitate cu care România s-a mândrit până ân 1989, dar dispărute de pe piață din cauza politicilor dezastruoase ale guvernelor pricopsite la conducerea țării după așa-zisa Revoluție, sunt expuse în aceste zile în holul complexului Iulius Mall din cartierul Gheorgheni.

AUTOTURISMUL ARO, singurul autoturism 100% românesc, proiectat şi produs din 1957 la Uzina din Cumpulung Muscel, locul al IV-lea în lume la autoturisme de teren, după Jeep-ul american, Land Rover-ul britanic şi Toyota japoneză. Urca pe orice teren accidentat, ajungea în vârf de deal și trecea peste dune de nisip. A câștigat ”Raliul Faraonilor” în 1983 și ”Raliul Paris-Dakar” în 1984. Uzina exporta 90% din producție în Polonia, Germania Democrată, Cehoslovacia, China și a intrat cu succes pe piața americană.

În 1957, Uzina începuse construcția modelului IMS 57, un jeep cu motor de 3300 centimetri cubi și 50 de CP. IMS era acronimul de la Întreprinderea Mecanică de Stat iar 57 însemna anul lansării. Șapte ani mai târziu, a fost lansat ARO M461, alintat de inginerii argeșeni cu metafora ”Jumătate de Carpați” pentru că avea motorul de la camionul brașovean ”Carpați”.  În septembtie 2003, guvernul Adrian Năstase a vândut Uzina ARO cu suma ridicolă de 150.000 de dolari SUA unui modest dealer cubanez, John Perez, stabilit în America, care tocmai își deschisese o firmă, Cross Lander. Dealerul se angaja atunci, prin contractul de privatizare, să facă investiții de 2 milioane de dolari la Uzina ARO, dar prima lui grijă a fost să vândă Fabrica de Scule și Matrițe cu 2,7 milioane de dolari, deși îi era interzis să înstrăineze active din fluxul de producție. Ulterior, Perez a vândut la fier vechi utilaje valoroase ale uzinei, toate funcționale, prese, cuptoare și hale întregi, încasând în plus 530.000 de dolari. Privatizarea Uzinei ARO a fost un atentat penal la patrimoniul național. Dar ex-premierul Adrian Năstase trăiește liniștit, Ovidiu Mușetescu, președinte al Autorității pentru Privatizare și Administrarea Participațiunilor Statului (APAPS) și ministru al Privatizării în Guvernul Năstase, acuzat de corupție în funcțiile publice pe care le-a deținut în perioada 2001-2003 a murit liniștit în anul 2009, iar dealerul John Perez duce o viață tihnită în America.

AUTOTURISMUL DACIA 1100, primul model de autoturism produs de Uzina Dacia S.A., după un prototip Renault 8, cu tracţiune şi motor pe spate. Modelul fiabil, rezistent, puternic, a fost comercializat între anii 1968 şi 1971. Dacia 1100 a continuat să se afle pe liniile de producție ale Uzinei încă doi ani după lansarea modelului Dacia 1300, fiind mai performantă şi mai economică decât multe automobile contemporane din aceeaşi clasă produse în Europa de Est – Moskvitch 408/412, Wartburg 311, Skoda 1000 MB sau Warszawa 223/224 -, dar şi mai ieftină.

Afișe din expoziție amintesc de TRACTORUL ”UNIVERSAL 340”, produs de Uzina de Tractoare Brașov, fondată în 1952, desființată de guvernanții români în 2007, de motocicleta MOBRA 50, lansată pe piață în 1971, cu motor fabricat la întreprinderea Metrom din Brașov și asamblat la Uzina Mecanică Tohan din Zărnești, Brașov. 

Au un loc aparte în expoziție pantofii de renume mondial făcuți de GUBAN TIMIȘOARA, din fericire producător activ și azi, în ciuda unor enorme dificultăți. Preşedintele american Harry Truman, celebrii actori Sophia Loren și Charlie Chaplin, poetul Tudor Arghezi au purtat cu încântare pantofi marca Guban.

Numele fabricii vine de la Blaziu Guban, bihorean care a lucrat inițial la o fabrică de ghete din Oradea, iar apoi a deschis propria afacere la Timișoara. Prima pereche de pantofi marca Guban a apărut în anul 1959. Eleganța, confortul și calitatea materialelor folosite, lucrul manual făcut excepțional i-au asigurat prestigiul fabricii.

Un soldat în armură face reclamă pentru Galoși și Șoșoni marca Triunghiu, ”Cel mai bun din lume”. E și o reclamă Marca ”Trei stele în potcoavă, Pepege”, pentru șoșoni și galoși.

Detergentul DERO SURF avea pe cutie fotografia cântărețului de muzică ușoară Dan Spătaru, iar PERSIL două gospodine care se îndeamnă reciproc să cumpere acest produs.

Și un îndemn jurnalistic: ”Citiți DIMINEAȚA”. Cu greu mai putem citi presa dimineața, în condițiile în care chioșcurile de ziare au fost închise rând pe rând la Cluj-Napoca.

Carmen Fărcașiu

<

►

>