“Clujul văzut de la Bruxelles”

Casa Europei din Cluj-Napoca a marcat, vineri, împlinirea a 15 ani de activitate printr-o conferinţă cu tema “Clujul vazut de la Bruxelles”, organizată la Universitatea Babeş-Bolyai, la care au participat personalităţi de renume ale mediului academic.

Fostul negociator-şef al României cu UE, prof. univ.dr. Vasile Puşcaş, a declarat, cu acest prilej, pentru AGERPRES, că ideea de a discuta despre Uniunea Europeană în acest moment în care ea însăşi trebuie să se transforme foarte mult este binevenită.

“Dacă nu dezbatem, nu vom şti cum se transformă şi vom lua ce vom primi, dacă vom primi. În al doilea rînd, este important să vorbim de la nivel local despre ce se va întîmpla cu UE. Aceasta trebuie să fie nu doar o entitate a elitelor, ci a cetăţenilor. Politica adevărată este cea locală. Impactul politicilor europene trebuie să se simtă la nivel local. Or a dezbate cum se vede Clujul de la Bruxelles este un lucru foarte îndreptăţit, nu pentru că vorbim de Cluj-Napoca – tot atît de bine puteam discuta despre cum se vede Zalăul, Timişoara sau un sector din Capitală. Este în primul rînd o tentativă de implicare a cetăţenilor de la nivel local în a gîndi şi a spune ce cred despre substanţa politicilor europene şi despre ceea ce aşteaptă ei să se întîmple cu viaţa lor personală şi comunitară”, a spus prof. dr. Vasile Puşcaş.

În opinia sa, este o “datorie enormă a elitelor româneşti să discute din perspectiva cetăţenilor”, pentru că în primele decenii de după 1989, elitele s-au gîndit mai mult la ele însele şi prea puţin la cetăţeni.

Profesorul Vasile Puşcaş a reamintit că, în 2007, Guvernul României a semnat, împreună cu Comisia Europeană, cadrul strategic financiar, care însemna finanţarea din fonduri europene a unor proiecte din România ce urmau politicile de dezvoltare europene. “Ei bine, dacă vă uitaţi pe cele cinci-şase obiective, care fac parte din acest cadru strategic, veţi vedea cît sînt de actuale în momentul de faţă. Concluzia: nu s-au aplicat aceste politici. Dacă se aplicau politicile europene de dezvoltare, România ar fi absorbit şi fondurile europene”, a subliniat profesorul universitar.

Prezent la eveniment, preşedintele Academiei Române, acad. Ionel Haiduc, a declarat, pentru AGERPRES, că întrebarea “Cum se vede Clujul de la Bruxelles?” este puţin stranie, fiindcă mai degrabă ne-am putea întreba cum se vede Bruxelles-ul de la Cluj-Napoca.

“Sigur este important şi modul în care viaţa ştiinţifică, culturală, economică şi politică din România şi, în cazul nostru din Cluj-Napoca, se văd la Bruxelles. Dar pe noi ne interesează modul în care Bruxelles îşi face o imagine corectă despre noi. Ei au nişte exigenţe europene pe care noi trebuie să le îndeplinim. În ceea ce mă priveşte, aş putea să mă refer la cercetarea ştiinţifică, unde aceste exigenţe sînt destul de severe. În ultimii ani, s-au făcut paşi importanţi în privinţa vizibilităţii cercetării româneşti. S-a dublat numărul de publicaţii româneşti în literatura ştiinţifică internaţională, într-o perioadă de vreo patru-cinci ani. Pasul următor este mărirea impactului publicaţiilor ştiinţifice româneşti, care se măsoară prin citarea loc”, a arătat preşedintele Academiei Române.

Din punctul de vedere al prodecanului Facultăţii de Studii Europene, prof. univ dr. Nicolae Păun, Uniunea Europeană, în ansamblul ei, are probleme, care o reaşează din perspectiva provocărilor acestui început de mileniu.

“De la Cluj-Napoca, Europa se vede bine. La Cluj este un plus de europenitate. Reuniunea de azi este mai mult un semnal decât o masă critică. Este bine că discuţiile vin dinspre universitate. Aş spune însă că România are probleme structurale multă vreme amînate şi nediscutate, sau nici cel puţin deschise. Prea multe decizii au fost amînate. Este un decont important, într-o lume care nu are timp să aştepte şi trebuie să performeze. Pînă la urmă, România va trebui să depăşească starea de asistat şi să intre într-o anumită dinamică, care să o facă egală între egalii UE. Sînt importante elitele, dar sînt la fel de importanţi şi cetăţenii. Este o nouă paradigmă: Europa cetăţenilor. Va trebui să lucrăm mai mult în privinţa integrării lor în fluxul de probleme româneşti şi europene. Doar atunci decizia va fi luată în acord cu cetăţeanul”, a spus prof. dr. Nicolae Păun.

Pentru preşedintele şi fondatorul Casei Europei, Dan Luca, de la Bruxelles, “România se vede cam prin ceaţă” şi este momentul să facem neapărat ceva pentru a ieşi din acest cadru opac.

“Ceaţa nu o ridică cei de la Bruxelles, este nevoie de acţiunea din ţară. Sistemul trebuie pus în mişcare. Clujenii au un potenţial extraordinar să se exprime pe plan european. Se pot face multe lucruri, plecînd, de pildă, de la proiectul “Cluj-Napoca – Capitala Culturală Europeană”. Este nevoie de o conectare reală cu Europa”, a spus Dan Luca.

Articole din aceeasi categorie