Compania de Apă Someș va avea cea mai lungă rețea de alimentare cu apă potabilă din România

• Interviu cu dl. dr. ing. Călin Vasile Neamțu, director general •

Rep: Domnule director general Călin Neamțu, despre importanța apei, acest valoros lichid al vieții sau sângele pământului, cum se mai numește, se poate vorbi foarte mult, iar anii de secetă au provocat și provoacă multă suferință, dar și grijă pentru modul cum trebuie să gospodărim resursele noastre de apă atât de necesară confortului vieții de zi cu zi al omenirii, cât și a fiabilității întregului univers.

Sunt convins că puteți să-mi oferiți material pentru paginile unei întregi ediții a cotidianului Făclia, despre virtuțile acestui lichid de maximă valoare, însă insist, și vă rog să începem interviul cu o parte din marile și importantele proiecte derulate de Compania pe care o manageriați și la a cărei dezvoltare și modernizare ați fost părtaș de foarte mulți ani.

Călin Vasile Neamțu: Compania de Apă Someș a început încă din 1997 derularea unor programe majore de investiții pentru modernizarea, reabilitarea și extinderea infrastructurii de alimentare cu apă și de colectare-epurare a apelor uzate. Toate aceste programe au fost cofinanțate de Uniunea Europeană prin granturi. Astfel, din cei aproape 700 de milioane de euro pe care i-am atras până în prezent, cca trei sferturi au fost sume nerambursabile care altfel ar fi fost imposibil de obținut de la bugetele locale sau din sursele proprii ale companiei. Este o sumă uriașă, ca valoare.

În prezent derulăm al cincilea proiect major de investiții cofinanțat de UE, proiectul POIM – Programul Operațional Infrastructura Mare, ce însumează peste 400 de milioane euro, lucrările au demarat în 2020 și se va finaliza în 2023.

Rep: Sunt cele mai mari și importante proiecte începute după revoluție pentru dezvoltare și reabilitarea rețelelor de apă și canalizare?

Călin Vasile Neamțu: Da, am realizat foarte multe lucrări prin aceste programe în cei aproape 25 de ani de când am demarat prima investiție după 1990. Am modernizat toate stațiile de tratare a apei, am înlocuit o bună parte din rețelele de alimentare cu apă potabilă și de canalizare învechite, am construit noi rețele, astfel încât să acoperim cu servicii cât mai mulți utilizatori din aria noastră de deservire. Lungimea rețelelor de alimentare cu apă și de canalizare nou construite sau modernizate prin cele cinci programe de investiții, cu cofinanțare europeană, este de aproape 2000 km, inclusiv cele care sunt în curs de construcție prin programul curent de investiții POIM.

Una din cele mai complexe și importante lucrări din acest program va fi construirea aducțiunii de apă potabilă Cluj – Sălaj, în lungime de 168 de km, cu 150 de km de ramificații adiționale, aceasta urmând a fi, după finalizare, cea mai lungă aducțiune de apă potabilă din România.

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

Rep: Vă rog să concretizați care sunt principalele stații de epurare modernizate și câtă populație beneficiază de aceste lucrări de alimentare cu apă potabilă și epurarea apelor uzate.

Călin Vasile Neamțu: Am modernizat relativ recent toate cele opt stații de epurare urbane din aria deservită, respectiv Cluj-Napoca, Dej, Gherla, Huedin, Zalău, Șimleul Silvaniei, Cehul Silvaniei și Jibou, astfel încât să facă față celor mai exigente cerințe de mediu din legislația națională și europeană, și am construit, sau modernizat, multe din celelalte elemente ale sistemului de alimentare cu apă potabilă și de colectare și epurare a apelor uzate, stații de pompare, rezervoare, automatizări ș.a.m.d.

Azi deservim mai mult de trei sferturi de milion de persoane din opt municipii și orașe și mai mult de 300 de localități rurale din județele Cluj, Sălaj și Mureș, cu o infrastructură care depășește 4.000 de km aducțiuni și rețele de apă și peste 2.000 de km de colectoare și rețele de canalizare. Aceasta va permite, pe de o parte, înlocuirea alimentării cu apă din sursele existente în prezent a orașelor Zalău, Șimleul Silvaniei, Cehu Silvaniei și Jibou cu apă potabilă de excelentă calitate provenită din sursa Tarnița, tratată la stația din Gilău. În al doilea rând creăm infrastructura necesară pentru a se putea lega un număr important de localități rurale din județele Cluj și Sălaj la această sursă de aprovizionare cu apă potabilă. Și putem nominaliza câteva localități din comunele Chinteni, Vultureni, Așchileu, Sănmihaiu Almașului, Zimbor, Surduc, Vârșolț și altele. Unele au rețele dar acuma se vor bucura de optimizarea alimentării din noua aducțiune. În paralel am derulat, în principal împreună cu Consiliul Județean Cluj, și investiții de mai mică anvergură, dar la fel de necesare, prin Fondul IID – Întreținere, Înlocuire, Dezvoltare, constituit din redevența și programele de investiții, impozitul pe profit vărsate de noi autorității județene și returnate apoi într-un cont cu destinație exclusiv pentru investiții și plata datoriei externe contractate de noi la bănci europene pentru cofinanțare.

Rep: Spre ce lucrări ați orientat aceste fonduri?

Călin Vasile Neamțu: Exemplul cel mai recent și mai important de utilizare a Fondului IID a fost începerea pregătirii unei inițiative a președintelui Consiliului Județean Cluj, Alin Tișe, privind introducerea apei potabile în zona de munte a județului Cluj, respectiv alimentarea cu apă a comunelor Călățele, Râșca, Mănăstireni, Beliș, Mărișel și Măguri Răcătău, proiecte aflate în acest moment în fază avansată de autorizare. Chiar dacă este un program de mai mică anvergură decât proiectele majore cu finanțare de la UE, valoarea totală a investițiilor prin IID demarate în anul 2002 depășește azi echivalentul a 34 de milioane Euro.

Rep: Aceste importante investiții au o componentă fizică și alta valorică. Vă rugăm să ne relatați mai pe larg ce a întreprins Compania de Apă Someș pentru potabilizarea apei brute luată din lacul Tarnița.

Călin Vasile Neamțu: Toate investițiile atrase și derulate de companie se reflectă la urma urmei în calitatea apei și a mediului. Construirea sau reabilitarea rețelelor de apă are un efect evident în îmbunătățirea permanentă a calității apei. De aceea, modernizarea stațiilor de tratare a apei în vederea potabilizării a avut și ea un rol important, cât și investiția majoră finalizată în 2010 în cadrul programului ISPA, de înființare a prizei de apă în lacul Tarnița și adoptarea acestuia ca sursă de bază de apă brută pentru potabilizare a sistemului zonal deservit de companie în județul Cluj, și în curând și pentru județul Sălaj.

În prezent, în cadrul programului POIM, la stația de tratare a apei Gilău se derulează noi lucrări de modernizare, inclusiv înființarea unei noi microhidrocentrale, ca parte a politicii manifeste a companiei de a avea grijă de mediu, de a fi o companie verde. Suntem una din foarte puținele companii de apă în țară care deja producem energie verde din trei surse, respectiv prin microhidrocentrala de la Tarnița, din biogazul rezultat din nămolul de epurare și din utilizarea panourilor solare, acesta din urmă fiind un program în curs de extindere majoră.

Trebuie să facem aici o precizare importantă, și anume că, deși instituțional și chiar ca și membri ai comunității, suntem cu toții interesați de calitatea mediului, în principal a mediului care înconjoară bazinele de captare a apei brute, cum sunt lacurile Tarnița, Gilău, Someșul Cald, lacul Vârșolț din județul Sălaj ș.a.m.d., protecția calității apei brute din aceste surse de suprafață nu cade în responsabilitatea noastră. Cu toate acestea, de exemplu, în cazul lacului Tarnița, Compania noastră a fost cea care a demarat prima demersurile de reversare, de anulare a acelei hotărâri de guvern care a declarat lacul navigabil. Prin acest act normative s-a dat undă verde utilizării ambarcațiunilor cu motor pe acest lac care este sursă de apă brută pentru potabilizare. Din fericire, anul trecut s-a reușit interzicerea acestei practici pe Tarnița.

Rep: Lipsa unei infrastructuri moderne, a stațiilor de epurare de ultimă generație, are influențe nocive asupra mediului, care și așa se află în mare suferință.

Călin Vasile Neamțu: Așa cum am menționat, noi am modernizat toate elementele de infrastructură din administrarea noastră prin programe repetate de investiții, inclusiv cele opt stații de epurare urbane din județele Cluj și Sălaj. Stația de Epurare Some­șeni a fost modernizată de patru ori până în prezent pentru a respecta cerințele europene și cele din legislația națională privind calitatea apelor uzate epurate și deversate în mediu.

În prezent, la stația de epurare Someșeni, cea care deservește municipiul Cluj-Napoca și câteva localități perimetrale, se derulează noi lucrări de modernizare în cadrul programului POIM. Același proces îl derulăm și la stația Huedin, iar la Sic se află în construcție o stație nouă. Aceste lucrări vizează, în principal, valorificarea energetică a nămolului rezultat în urma procesului de epurare, adică vom reduce semnificativ cantitatea de nămol care rezultă din epurare, prin tratarea termică a acestuia și reducerea volumului produselor rezultate, ce pot fi valorificate în continuare. Calitatea mediului este o preocupare majoră a companiei, cât și reducerea amprentei de carbon, respectiv reducerea emisiilor de gaze de seră.

În paralel, construim noi stații de epurare în aglomerările rurale importante și le reabilităm etapizat pe cele existente, deci eforturile noastre nu se îndreaptă doar spre aria urbană deservită, ci evident, și spre zona rurală. Politica noastră este ca pentru același preț al apei, respectiv pentru același tarif de canalizare, toți utilizatorii să beneficieze de aceeași calitate a serviciilor, indiferent de localizarea lor

Rep: Arealul distribuției este imens, fapt ce presupune și o rețea de canalizare capabilă de a prelua și trata toate apele uzate în gospodării, societăți și instituții, ba mai mult, cunoaștem metehnele unora de a arunca tot felul de cârpe și alte materiale în vasele wc-urilor, care strangulează rețeaua de canalizare…

Călin Vasile Neamțu: Este evident că la suprafața deservită de Companie în cele trei județe, Cluj, Sălaj și Mureș, de aproape 10.000 de km pătrați, pot apărea ocazional și probleme, inclusiv din punct de vedere al funcționării canalizării. Compania nu doar reacționează la astfel de situații, ci încearcă să le și prevină. Avem atât planuri anuale de întreținere preventivă, cât și acțiuni de intervenție pregătitoare înainte de evenimente meteo majore, atunci când aflăm de ele în avans. Însă cauza majoră a disfuncționalității sistemului de canalizare nu este lipsa de întreținere a acestuia, ci deversarea cotidiană în canalizare de către utilizatori, în toaleta și chiuveta din gospodărie, cel mai des, dar și direct în sistemul public de canalizare, a unei varietăți imense de materii și materiale care nu au ce căuta în canalizare și care blochează și obturează sistemul, ducând la refulări ale apelor uzate sau la blocarea stațiilor de pompare a apelor uzate. Avem și constructori care deversează în canalizare beton, care apoi se întărește și obturează complet canalizarea. Avem și oameni rău intenționați care inserează forțat cauciucuri și blocuri de lemn sau saci de gunoi în canalizare sau situații în care canalizarea este înfundată cu materiale rezultate din modernizarea străzilor. Postăm aproape zilnic pe pagina noastră de Facebook fotografii cu ce scoatem din canalizare. Uneori aceste postări sunt preluate de mass-media și sunt publicate pe site-urile de știri. Noi derulăm de mulți ani campanii de informare și conștientizare privitor la regulile de utilizare corectă a canalizării. I-am dat și un nume: „Toaleta nu este tomberon”. Din păcate, campania de conștientizare nu dă rezultatele pe care le așteptăm, în continuare găsim zilnic aceste materiale care provoacă cheltuieli și disconfort. Este esențial că noi intervenim cât mai operativ ori de câte ori se semnalează blocaje sau refulări ale sistemului de canalizare, indiferent din ce motiv.

Rep: Despre apele pluviale ce trebuie să reținem?

Călin Vasile Neamțu: Despre apele pluviale trebuie făcută o precizare foarte importantă. Am mai făcut-o de multe ori și o vom face în continuare. Sistemul de drenare a apelor pluviale dintr-o localitate nu face parte din sistemul public de canalizare menajeră, ci din arhitectura drumului public și, în consecință, responsabilitatea pentru drenarea apelor pluviale nu cade în sarcina companiei noastre, ci în sarcina administratorului drumului public.

O altă precizare importantă este că sistemul public de canalizare menajeră este proiectat conform unor normative stricte pentru preluarea apelor uzate menajere și industriale, nu și pentru preluarea apelor pluviale, și în nici un caz pentru preluarea unor debite uriașe din timpul căderilor catastrofice, de tipul ploilor torențiale cu care ne confruntăm în ultimii ani în contextul schimbărilor climatice. Soluția preluării în sistemul public de canalizare menajeră a ploilor, cu atât mai puțin a ploilor torențiale, nu este luată în considerare în nicio țară din lume care a început demersuri pentru a realiza un management eficient al apelor urbane în vederea combaterii efectelor ploilor torențiale. Soluțiile sunt cu totul altele și includ înmulțirea spațiilor verzi și impunerea proiectării și construirii tuturor clădirilor, astfel încât să fie asigurată reținerea la fața locului a vârfului de debit al oricărei ploi, inclusiv a ploilor torențiale.

Pe toate avizele eliberate de companie, de mulți ani apare o avertizare prin care se interzice legarea burlanelor în sistemul public de canalizare. Din nefericire, avem doar o gamă foarte limitată de pârghii prin care să asigurăm și respectarea acestor prevederi.

Un lucru este cert și anume că sistemul public de canalizare face față, în condiții de utilizare normală, dacă este utilizat pentru scopul pentru care a fost proiectat, preluarea apelor uzate menajere și industriale. Dovada este că în afara perioadelor cu ploi torențiale nu există blocaje sau refulări majore. Iar creșterea dimensiunii sistemului de canalizare, chiar dacă ar permite normativele de proiectare, nu ar rezolva problema preluării debitelor uriașe din timpul ploilor torențiale.

Rep: Mulțumindu-vă, dle director general, Călin Vasile Neamțu, pentru amabilitatea cu care ați răspuns întrebărilor noastre, vă dorim ape limpezi în tot ce face Compania de Apă Someș pentru a duce lichidul vieții spre consumatorii celor 10.000 de km pătrați din județele Cluj, Mureș și Sălaj.

Interviu realizat de Dumitru VATAU

 

Recomandat pentru dvs.

Sari la conținut