Dezbatere pe tema viitorului cartier Sopor

Masterplanul viitorului cartier Sopor, care se va întinde pe o suprafață de 250 de hectare a fost amplu discutat în cadrul unei dezbateri publice online organizată de Centrul de Inovare și Imaginație Civică (CIIC) al Primăriei Cluj-Napoca.

Peste 40 de cetățeni s-au arătat interesați să ia cuvântul și să pună întrebări vizavi de felul cum a fost gândit noul cartier, precum și de principiile care au stat la baza acestuia, iar discuția a fost urmărită online de peste 300 de persoane. Masterplanul viitorului cartier Sopor – un oraș în oraș va fi realizat pe bază principiilor transparenței și parteneriatului activ public-privat.

Primăria Cluj-Napoca este prima administrație publică locală din România care a demarat un proiect de dezvoltare de la zero a unui nou cartier de locuințe.

Planul Urbanistic Zonal al viitorului cartier este în curs de realizare de către o echipă de arhitecți care a fost aleasă în urma unui concurs internațional de soluții, câștigat de către Asiza Birou de Arhitectură SRL – o echipă coordonată de arhitecții Vlad Sebastian Rusu și Octav Olănescu. Principiul de bază este creșterea calității vieții oamenilor în mediul urban prin soluții integratoare și inovatoare.

Un oraș în oraș

Primarul Emil Boc a atras atenția că Sopor, care este de dimensiunea Mănășturului, este extrem de important, este un oraș în oraș și nu are voie să facă niciun pas înapoi în ceea ce privește rigorile de calitate a vieții existente în Uniunea Europeană.

„Clujul are o strategie care vizează realizarea unui oraș sănătos, cu o calitate a vieții ridicată, un oraș în care să-ți placă să trăiești, să muncești, să te distrezi, să te simți bine, un oraș din care să nu mai pleci, un oraș în care să vii. Acest lucru a fost confirmat recent de două analize, una a Băncii Mondiale și cea de-a doua a Comisiei Europene, care plasează Clujul pe primul loc în România și deja ca un oraș de referință în Uniunea Europeană în materie de calitate a vieții. Cu alte cuvinte suntem pe drumul corect, departe însă de a avea ceea ce clujenii își doresc pe deplin. De aceea, acest cartier, Sopor, care este de dimensiunea Mănășturului, este extrem de important, este un oraș în oraș și nu are voie să facă niciun pas înapoi în ceea ce privește rigorile de calitate a vieții existente în Uniunea Europeană. Noi nu ne comparăm cu orașe din România; ținta noastră este să ne comparăm cu orașe din Uniunea Europeană. Reamintesc faptul că am ajuns recent în finala pentru titlul de Capitala Europeană a Inovării, ne-am clasat printre primele 6 orașe din Europa. Clujul are ceva ce nu are nimeni în România: resursa umană extrem de profesionistă, inteligentă, capabilă să ofere cele mai bune soluții, iar noi ca administrație suntem deschiși la soluțiile propuse. Vreau să îi asigur pe proprietarii din zona noului cartier că vom avea un dialog decent, în interes mutual, public și privat astfel încât să fim împreună mândri de ceea ce realizăm. Acest oraș nu este al profitului, ci un oraș unde publicul trebuie să meargă mână în mână cu privatul. Mix-ul dintre interesul public și cel privat este regula pe care o susțin și în baza căreia îi asigur pe proprietarii de terenuri că vor avea dialoguri cu primăria. Avem nevoie de spații de locuire decente, dar nu vom coborî standardele”, a explicat primarul Emil Boc la începutul dezbaterii.

Echipa de arhitecți care se ocupă de Masterplanul viitorului cartier a prezentat pe larg conceptele care au stat la baza realizării acestuia, precum și calendarul proiectului, strategiile de implementare și cele de mediere. Structura cartierului va avea la bază conceptul de calitate a vieții, ceea ce înseamnă un țesut urban care să pună la dispoziția viitorilor locuitori toate elementele necesare pentru a se simți bine „acasă”.

Având în vedere complexitatea proiectului, precum și diversele opțiuni pentru implementarea acestuia, proprietarii din zonă au fost asigurați de întreaga deschidere a administrației publice și a echipei care realizează Masterplanul. Urmează alte consultări publice în cadrul cărora toate opiniile părților implicate vor fi ascultate astfel încât soluțiile finale să fie cele mai potrivite pentru dezvoltarea cartierului și, implicit, a orașului.

„Doresc să subliniez importanța acestui demers. Știm că este unul dificil, dar am avut curajul să pornim pe acest drum și sunt convins că printr-o colaborare foarte bună cu proprietarii vom reuși să implementăm acest PUZ astfel încât să fie un exemplu pentru alte orașe din România”, a subliniat Ovidiu Cîmpean, coordonatorul CIIC și director de dezvoltare în cadrul Primăriei Cluj-Napoca.