Viitorul inovării şi tehnologiei, dezbătut la Cluj-Napoca

Peste 1300 de antreprenori, profesori şi antreprenori în domeniul inovării şi noilor tehnologii din toată Europa s-au reunit la Cluj-Napoca în cadrul summit-ului Startup Europe Summit 2019. Evenimentul ce a debutat joi este organizat de Comisia Europeană în parteneriat cu Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale şi Primăria Municipiului Cluj-Napoca.

Tema ediţiei din acest an este „Digital Single Market” iar pe parcursul celor două zile de dezbateri participanţii pot afla ultimele noutăţi direct de la liderii tehnologiei, dar şi detalii despre oportunităţile de finanţare europene direct de la Bruxelles, inclusiv despre programele de susţinere a startup-urilor (Startup Europe, Consiliul European pentru Inovare, Digital Innovation Hubs, EIT Digital). De asemenea, în cadrul summitului, participanţii vor intra în legătură directă cu liderii instituţiilor internaţionale de finanţare (Banca Mondială, BEI, Fondul European de Investiţii, IFC şi BERD) şi vor putea descoperi modul în care administraţia publică din întreaga regiune şi din Europa îi poate ajuta, fie că se află în căutarea unei finanţări, a unui nou loc de muncă, a noului co-fondator sau a investiţiei potrivite.

Acest summit dedicat start-up-urilor are loc pentru prima dată în Romania şi face parte din calendarul manifestărilor organizate în România în contextul preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene.

Prezent la eveniment, comisarul european pentru economia şi societatea digitală, Mariya Gabriel, a atras atenţia că în Uniunea Europeană finanţarea start-up-urilor este încă insuficientă şi nu este destul de bine sprijinită public. Ea a precizat că majoritatea start-up-urilor au la dispoziţie mai puţin de un milion de euro, ceea ce este puţin pentru a face faţă “uriaşilor din tehnologie”. În plus, spunea oficialul european, există o concentrare masivă a activităţilor de strat-up în câteva oraşe, care reprezintă o proporţie minusculă a populaţiei europene. “Ecosistemul Europei este mai dens decât oricând, avem acum 5,7 milioane de developeri, din 2000 până în 2017. În acest context găsirea de talente rămâne un obstacol major. Modelul european nu înseamnă să concentrezi inovarea şi start-upurile în doar câteva oraşe, ci diversitatea este una din valorile noastre (…).Per ansamblu situaţia s-a îmbunătăţit, dar nu încă suficient. Situaţia din Europa este încă cu 3% mai puţin, faţă de 52% în SUA şi 32% în China. Programul Startup Nation încă se dezvoltă la viteze diferite în Europa şi această situaţie trebuie îmbunătăţită”, a spus comisarul.

Finanţare, reţele, valori

În opinia comisarului Mariya Gabriel, schimbarea poate avea la bază trei elemente cheie: finanţare, reţele şi valori. “Cred că finanţarea este elementul cheie. La nivel european suntem ghidaţi de piaţa de capital din SUA, de trei ori mai mare decât cea a Europei. Apoi China reprezintă 75% din investiţiile private din inteligenţa artificială. Dacă ne uităm cu atenţie, 70% din investiţiile în startup-uri în Europa sunt în realizate doar în cinci ţări – Marea Britanie, Franţa, Germania, Suedia şi Spania. Deci nu doar că UE nu investeşte destul, ci există şi o diviziune importantă în cadrul UE”, a menţionat Mariya Gabriel.

Oficialul european a mai spus că în ceea ce priveşte cercetarea, Europa a investit mai puţin decât SUA, confruntându-se în prezent cu o provocare în această privinţă. “UE trece printr-un număr de provocări, nu avem platforme digitale suficiente, trebuie să investim masiv în educaţie şi în abilităţi, în inovare şi în securitate, în dezvoltare durabilă şi să înfruntăm realitatea. Europa este, încă, în urmă în multe domenii şi asta din cauza unei subfinanţări în investiţii şi în cercetare. În 2015, investiţiile europene în cercetare şi dezvoltare s-au ridicat la doar două treimi din ceea ce s-a întâmplat în SUA. Ne lipseşte politica industrială la nivelul continentului, avem o situaţie geopolitică în care câştigătorul ia totul şi ne compromite capacitatea de a ne promova valorile şi felul de a trăi. Aceasta nu este o opţiune. Asistăm la creşterea populismului şi radicalismului. Un lucru este clar – niciuna din aceste provocări nu va fi depăşită dacă nu reuşim să creăm un ecosistem de startup-uri solid”, a spus comisarul Maryia Gabriel.

România a închis dosarul care se referea la Europa Digitală

La rândul său, ministrul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale, Alexandru Petrescu a ţinut să remarce faptul că Startup Europe Summit este unul dintre cele mai importante momente al Preşedinţiei româneşti a Consiliului Uniunii Europene.

“Suntem la jumătatea perioadei de când România a preluat Preşedinţia Consiliului European, iar acesta este unul dintre cele mai importante momente europene din domeniul tehnologiei. Agenda noastră din ultimele trei luni a fost cu precădere orientată spre tehnologie, către promovarea investiţiilor, spre prioritizare, pentru a reduce diferenţele (…) dintre UE şi alte economii de pe glob. Să nu uităm că 99% din economia europeană este deţinută de IMM-uri. Acestea produc locuri de muncă în UE. Sunt unele care se refac acum de pe urma crizei din 2007-2010. Anul trecut a crescut şi nivelul de angajare şi se aşteaptă să crească şi în acest an cu 1,9%. Dar trebuie să acordăm o deosebită atenţie acestui subiect: startup-urile”, a spus ministrul Petrescu.

Acesta a definit pilonii pe baza cărora se pot dezvolta atât comunităţile de afaceri din acest domeniu şi ulterior, prin cunoştinţele şi tehnologia acumulată, şi societatea întreagă.

“Cred că ceea ce a reuşit Clujul şi ceea ce România face, încetul cu încetul, este să pună patru piloni pe masa discuţiei: primul, economia digitală, prin care putem crea antreprenoriat şi un mediu de afaceri propice. Aceşti piloni sunt: administraţie corespunzătoare, care să dorească să lucreze pentru reducerea birocraţiei şi pentru a avea un Cod fiscal pe înţelesul tuturor şi o legislaţie a licitaţiilor. Apoi, dezvoltarea în business de front-line, apoi capital disponibil, cu toţii trebuie să scădem finanţările excesive şi să îmbunătăţim apetitul pentru inovatorii de business şi, nu în ultimul rând, forţa de muncă. Trebuie să spun că România se află pe cel mai solid pilon aici, pentru că este un specialist în domeniul IT, este a doua ţară din Europa în termeni de studenţi la IT, de femei care sunt implicate în IT”, a precizat ministrul Petrescu.

Nouă miliarde euro de la UE pentru digitalizare

Ministrul Comunicațiilor a mai informat că România a reușit să închidă dosarul care se referea la Europa Digitală, precizând că domeniul digitalizării va beneficia în următorii ani de nouă miliarde de euro. “Programul de 9,2 miliarde de euro va fi alocat pentru perioada de finanțare europeană 2021-2027 și vizează domeniile precum supercalculatoare, inteligență artificială, securitate cibernetică, competențe digitale, asigurarea pe scară largă a tehnologiilor digitale. Este o mare oportunitate pentru noi mai ales că ne aflăm aici, la Cluj, zona care dă tonul antreprenoriatului în România”, a declarat Alexandru Petrescu.

Primarul Emil Boc a ţinut să arate că prin programul Europa Digitală Clujul şi România va avea de câştigat pentru că se va putea accesa bani direct de la Bruxelles pentru ceea ce înseamnă activităţi digitale. „Găzduirea unui astfel de eveniment în inima Transilvaniei, Cluj-Napoca ne oferă ocazia de a celebra îndrăzneala și inovația celor mai strălucite minți din Europa. Viitorul aparține celor care pot vedea că talentele sunt resursa unei societăți mai bune. Îngrijindu-le și oferind oportunități de a testa și de a-și încerca ideile este calea către Europa de mâine, către slujbele viitorului, unde curajul și curiozitatea sunt folosite pentru a face bine și pentru a deveni mai buni. 90 la sută din slujbele viitorului vor presupune abilităţi digitale. În prezent 44 la sută dintre europeni nu au abilităţi digitale iar acest program vine în întâmpinarea nevoilor noastre. Pentru ceea ce este Clujul, acest program Europa Digitală ni se potriveşte ca o mănuşă, mai ales că are o finanţare de trei ori mai mare’’, a spus Emil Boc.

Robotul care te serveşte cu ţuică

În cadrul festivităţii de deschidere a evenimentului au fost decernate premiilor Startup Europe Awards, pentru cinci categorii și Zero Water Monitoring Horizon Prize. Premiile au fost înmânate de comisarul Mariya Gabriel, Emil Boc şi Alexandru Petrescu. Printre câștigători se numără și românca Alina Ferseta, președinte și fondator al Startevo și membră a Kidibot, aceasta primind premiul Startup Europe la categoria aferentă respectării și implementării principiilor ONU de incluziune socială.

În cadrul summitului de la Cluj-Napoca a fost organizată şi o expoziție de tehnologie. Astfel, participanţii au putut vedea un robot colaborativ care te serveşte cu ţuică. De asemenea, la standul NTT DATA a fost prezentat robotul SOTA, care vine în sprijinul persoanelor singure şi a copiilor. Tot aici s-au putut vedea soluţii pentru parcarea avioanelor.

Cosmin PURIŞ

Articole din aceeasi categorie