USAMV: Salutară campanie de promovare a răsadurilor legumicole din seminţe româneşti

Aproximativ 25.000 de răsaduri de legume din soiuri româneşti, din sera Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară (USAMV) din Cluj-Napoca vor fi puse în vânzare, pentru micii cultivatori clujeni, începând de luni, 16 aprilie.

Pentru persoanele interesate, USAMV a pregătit răsaduri de tomate – soiurile „Inimă de bou”, „Creţe” şi „de Buzău” (circa 30.000 de răsaduri în total), ardei gras roşu, galben şi kapia (1.500de fire), vinete (1.000), gogoşari (500), ţelină (500), ardei iute (300), dar şi plante aromatice – busuioc, salvie, mentă, oregano (în total 300 de fire). Toate răsadurile au fost plantate individual, în ghivece, din seminţe româneşti. Preţul unic pentru fiecare răsad, indiferent de legume, este de 1,20 lei.

Vânzarea răsadurilor va avea loc în intervalul orar 08.00 – 15.00, la serele din incinta USAMV, cu acces mai facil pe Poarta nr. 2, de pe Strada Govora.

***

Ing. Florica Măniuţiu a declarat, joi, în cadrul unei întâlniri cu jurnaliştii, că USAMV vinde de ani şi ani astfel de răsaduri. „Soiurile oferite sunt româneşti şi au fost achiziţionate de la Staţiunea pentru Cercetări în Legumicultură de la Buzău. O parte din seminţe au provenit din stocul genetic propriu al USAMV. Am făcut şi achiziţii de la vechi legumicultori clujeni, care lucrează, de un secol, numai cu seminţe autohtone de roşii. Cel mai mult ni se cer răsadurile de roşii. În baza unor solicitări vom face răsaduri de varză de toamnă, conopidă şi brocoli. Plantele aromatice – busuioc, mentă, salvie, cimbru şi cimbrişor – le-am produs în acest an pentru prima dată şi am vândut, foarte bine, prin magazinul nostru de la intrarea în incinta instituţiei”, a relatat inginera Florica Măniuţiu, adăugând că seminţe de leuştean şi de tarhon se vând şi la kilogram.

Potrivit specialistei USAMV, „pentru cultivarea de roşii afară în câmp, este indicat să folosim soiuri româneşti tradiţionale pentru că sunt mult mai bune la gust, au pieliţa subţire şi sunt zemoase. Dacă este vorba de tomatele de seră, pentru producţii mari, cultura se face cu hibrizi cu rezistenţă mult mai mare la păstrare şi la transport, altfel nu ar putea fi comercializate. Noi, USAMV, producem răsaduri de roşii pentru micii cultivatori, cu grădina din curtea casei. Răsadurile pot fi plantate direct în solul din grădină, iar dacă timpul nu este favorabil, pot fi păstrate încă o săptămână sau două, pentru că au crescut în ghivece nutritive. Trebuie doar să fie puse la lumină şi udate, apoi plantate definitiv pe stratul din grădină. Din aceste răsaduri vor ieşi roşii cel mai târziu în 15 iulie”.

Ing. Florica Măniuţiu recomandă ca seminţele de roşii să fie uscate şi păstrate pentru cultura anului viitor. Seminţele nu pot fi însă păstrate foarte mulţi ani, pentru că ar putea proveni şi de la exemplare care s-au virozat ori s-au îmbolnăvit, iar bolile se transmit prin seminţe. Dacă fertilizarea terenului se face cu gunoi de grajd fermentat, este posibil ca în acest îngrăşământ să fie viermele sârmă, dăunător numit şi gandacul pocnitor. În acest caz se foloseşte un insecticid care îl stârpeşte. Cei care doresc să cultive bio au la dispoziţie produse naturale.

***

Piaţa de seminţe din România este invadată de importuri din Olanda. A dispărut arpagicul românesc, dar şi boabele de fasole autohtonă. În pieţele agroalimentare se vând săculeţi de sămânţă de cartof tratată cu antifungicul imazalil, despre care cercetătorii spun că este cancerigen.

Inginera USAMV a relatat, pentru cotidianul „Făclia”, că arpagicul şi usturoiul sunt foarte des atacate de Nematodul bulbilor – Dythylenchus dipsaci. Ea spune că soiurile autohtone – inclusiv de cartof – au avut de suferit de pe urma proceselor de ameliorare, care le-au făcut sensibile la boli şi atacul dăunătorilor. Din combinarea genelor de cartofi au rezultat soiuri noi, dar modificarea nu a asigurat şi rezistenţa cartofului românesc de pe vremuri. Florica Măniuţiu spune că face toate tratamentele la legume cu produse bio, odată la trei zile. În seră, căldura fiind mai mare, dăunătorii şi bolile de tot felul au toate condiţiile să se dezvolte. Combaterea bolilor se face cu produse bio – extracte de plante şi alge marine -, iar a insectelor, cu feromoni.

Potrivit ing. Florica Măniuţiu, stimularea cercetării poate contribui esenţial la salvarea soiurilor de seminţe româneşti.

Carmen FĂRCAŞIU

Articole din aceeasi categorie