Unioniştii din Transilvania reacţionează faţă de obrăznicia extremiştilor unguri din România

Liderii filialelor PRU din Transilvania consideră actul semnat de preşedinţii UDMR, PPMT şi PCM, drept o provocare iresponsabilă la adresa poporului român şi solicită instituţiilor abilitate ale statului român să ia toate măsurile necesare pentru respectarea legalităţii

Liderii filialelor PRU din Transilvania reacţionează, prin intermediul unui comunicat de presă transmis pe adresa redacţiei, la declaraţia extremistă făcută de cele trei formaţiuni politice ungureşti care au solicitat autorităţilor româneşti acordarea mai multor forme de autonomie pentru etnicii maghiari din Ardeal. Astfel, Alexandru Cordoş, preşedintele PRU Cluj, Eugen-Nicolae Rotărescu, preşedintele PRU Sibiu, Ioan Mocan, preşedintele PRU Sălaj, Ioan Romoşanu, preşedintele PRU Bihor, Radu Cristian, preşedintele PRU Alba, Viorel Cotuţiu, preşedintele PRU Bistriţa, Gică Agrigoroaie, preşedintele PRU Covasna, Ion Toma, preşedintele PRU Hunedoara, Ionel Vlad, preşedintele PRU Harghita şi Lupu Petrovan, preşedintele PRU Maramureş se declarră indignaţi de faptul că pe 8 ianuarie 2018, trei formaţiuni politice maghiare din România – UDMR, PCM, PPMT – au adoptat şi difuzat în spaţiul public o declaraţie comună prin care au cerut autorităţilor române «autonomie regională pentru maghiarii din Ţinutul Secuiesc, autonomie administrativă pentru localităţile unde populaţia maghiară este majoritară şi autonomie culturală pentru toţi maghiarii din România».

Potrivit unioniştilor transilvăneni, declaraţia liderilor celor trei partide ungureşti, foloseşte o terminologie ambiguă şi redundantă susţinând recunoaşterea «autonomiei teritoriale» pentru aşa-zisul Ţinut Secuiesc concretizată ca o «regiune autonomă în limitele sale istorice», înfiinţarea unui organism de decizie «cu competenţe legislative şi executive» iar limba maghiară, în zonă, să aibă acelaşi statut ca şi al limbii române. „Trecând peste anacronismul şi lipsa de funcţionalitate a unei astfel de forme de organizare adminstrative în secolul XXI, când argumentaţia regionalizării ţine de noţiuni precum subsidiaritatea, compatibilitatea economică zonală sau transferul de autoritate spre autonomiile locale comunitare şi nicidecum de dorinţa iresponsabilă de enclavizare etnică, întrebarea este ce formă să aibă acest Székelyföld? Se doreşte forma medivală de Scaune secuieşti unde să fie inclus şi Scaunul de Arieş, sau forma modernă, de la 1876 când Regatul Ungariei desfiinţeză privilegiile identitar-administrative ale secuilor şi pune bazele a patru comitate? Explicaţia care evidenţiază autonomia teritorială susţinută pe criterii etnice ca fiind unica modalitate de prezervare a identităţii naţionale, este o gogoaşă iredentistă fără acoperire în realitate, secuii având acces la educaţie, cultură, informare, administraţie, în limba maternă”, arată preşedinţii filialeor transilvănene ale PRU.

De asemenea, aceştia se declară consternaţi de faptul că semnatarii declaraţiei au cerut, de asemenea, autonomie administrativă prin «crearea statutului special administrativ, bilingv al regiunii Partium», respectiv, regiunea care cuprinde părţi din judeţele Bihor, Satu Mate şi Sălaj, precum şi autonomie culturală, însemnând «autoadministrare pentru toţi maghiarii din România», «în domeniile esenţiale de păstrare şi perpetuare a identităţii naţionale şi a culturii». „Pe cât de vagi ca substanţă, cele două noţiuni nu corespund realităţii, comunităţile maghiare din Transilvania exercitând prin intermediul aleşilor locali toate atributele conferite de legea 215/2001, cu actualizările ulterioare. În ce priveşte autonomia culturală este recunoscut faptul, inclusiv de instituţiile internaţionale, că maghiarii transilvăneni pot învăţa în limba maternă de la nivel preşcolar şi până la studiile post-universitare, au instituţii de cultură precum operă sau teatru dedicate exclusiv, media de diverse forme, în limba maghiară, nefiind supusă nici unui tip cenzură de către autorităţile centrale”, subliniază unioniştii transilvăneni, adăugând: „Nu înţelegem cum principiile care stau la baza Uniunii Europene, precum toleranţa, dialogul intercultural şi libera circulaţie, pot fi traduse în viaţă, atâta timp cât organizaţii politice precum UDMR, PPMT şi PCM îşi doresc izolare pe criterii etnice, un sistem economic autarhic şi o ignoranţă lingvistică, demnă de un ev mediu întunecat”, spun liderii PRU din Transilvania.

Totodată, aceştia remarcă obrăznicia pretenţiilor liderilor celor trei partide ungureşti din România, emisă exact în anul centenarului Marii uniri şi solicită autorităţilor române să ia măsuri în vederea respectării legilor din România. „Noi, Partidul România Unită (PRU) prin intermediul filialelor din Transilvania, considerăm actul semnat la 8 ianuarie 2018, la Cluj-Napoca, de către preşedinţii UDMR, PPMT şi PCM, drept o provocare iresponsabilă la adresa poporului român, o gravă încălcare a Constituţiei României şi a legilor ţării şi lipsă de respect faţă de sărbătorirea a 100 de ani de la Marea Unire. Solicităm instituţiilor abilitate ale statului român să ia toate măsurile necesare pentru respectarea legalităţii”, conchid semnatarii PRU.

Adriana STUPAR

Articole din aceeasi categorie