Un nou proiect de lege pentru autonomia Ţinutului Secuiesc

O nouă etapă a planului mârşav al UDMR care vizează negarea caracterului naţional-unitar al statului român şi pregătirea condiţiilor pentru diminuarea suveranităţii acestuia în zone locuite compact de comunităţi etnice minoritare s-a consumat săptămâna trecută în Parlamentul României.

Deputatul József Kulcsár-Terza, preşedinte al organizaţiei Trei Scaune a Partidului Civic Maghiar (PCM), ales în forul legislativ al României pe listele UDMR, a înaintat Parlamentului Statutul de Autonomie a Ţinutului Secuiesc. Documentul a fost depus în forma în care a fost elaborat şi adoptat de către Consiliul Naţional Secuiesc (CNS). Reprezentantul UDMR şi-a argumentat demersul prin faptul că secuii ar avea dreptul la autodeterminare internă deoarece, spune acesta, le-a fost promisă în Declaraţia de la Alba Iulia adoptată la 1 decembrie 1918. Ce omite însă József Kulcsár-Terza să spună este că, la 1 Decembrie 1918, minoritatea maghiară din Transilvania (spre deosebire de altele, precum cea germană) a refuzat noul statut al provinciei, ca parte constitutivă a statului român. Deputatul UDMR mai omite să spună şi că documentul de la 1918 nu este al statului român, fiind adoptat de reprezentanţii majorităţii româneşti din Transilvania şi nu de întreg poporul român. Prin urmare, nu există niciun raport juridic între cei care au adoptat Rezoluţia de la de la Alba Iulia şi comunitatea maghiară.

După cum ştiţi, nu este prima dată când în Parlamentul României se depune un proiect de lege prin care se doreşte crearea de ”Ungarii” mai mici pe teritoriul României. Un astfel de demers a mai avut loc în 2004, iar un altul în 2014. Ambele proiecte au fost iniţiate de deputaţi UDMR, însă cum încălcau flagrant Constituţia României au fost respinse. Acum, UDMR revine asupra acestui subiect, încercând să mai facă un pas pentru a-şi atinge visul “marelui” stat maghiar, în care neamul românesc din Transilvania ar trebui să facă loc exclusivismului “naţiunii maghiare”.

Interesant este şi momentul în care a fost depus proiectul Statutul de Autonomie a Ţinutului Secuiesc. Acesta nu a fost ales deloc întâmplător, venind chiar după adoptarea legilor Justiţiei, pentru care şi-au dat votul şi deputaţii UDMR. Practic, legea privind autonomia Ţinutului secuiesc este cerută în compensaţie pentru sprijinul acordat de UDMR în adoptarea controversatelor legi ale Justiţiei. Uniunea a ales să susţină legile care aduc modificări majore asupra organizării şi funcţionării justiţiei, lucru care i-a atras critici dure din partea Partidul Popularilor Europeni, al cărui membru este şi formaţiunea condusă de Kelemen Hunor. Binenţeles, că pentru liderii UDMR nu a contat poziţia popularilor europeni, deoarece aceştia îşi urmăresc propriu joc, încercând să profite de amatorismul iresponsabil al politicienilor români.

Cosmin PURIŞ

Articole din aceeasi categorie