Ultima dorinţă a academicianului Nicolae Edroiu

Veste tristă în mediul academic din România. Reputatul istoric Nicolae Edroiu, director al Institutului de Istorie „George Bariţiu” din cadrul filialei clujene a Academiei Române, s-a stins din viaţă miercuri după amiază, la vîrstă de 79 de ani. Academicianul a fost găsit fără suflare în maşina sa, care era parcată în faţa institutului pe care-l conducea. La faţa locului au sosit medici ai Ambulanţei Cluj, însă aceştia nu au mai avut ce să facă decât să constate decesul istoricului clujean. Cu câteva ore înainte de a fi găsit mort, Nicolae Edroiu participase la lansarea cărţii „Astra şi Marea Unire”, eveniment ce a avut loc în Sala de Sticlă a Primăriei Cluj-Napoca. În acest context, academicianul a luat cuvântul spre finalul manifestării, solicitând reprezentanţilor primăriei clujene să sprijine financiar apariţia sub egida Institutului de Istorie „George Bariţiu” a unui volum dedicat Centenarului Marii Uniri”. În acest sens, la finalul evenimentului, Nicolae Edroiu a lăsat o cerere pentru a fi depusă la registratura Primăriei. Născut la Olteni-Boboc, judeţul Covasna, la 7 decembrie 1939, dintr-o familie cu trainice rădăcini în centrul Transilvaniei, profesorul Nicolae Edroiu a trăit la doar câteva luni drama refugiului, determinată de cedarea Ardealului de Nord. Urmează studiile primare gimnaziale şi liceale la Braşov, oraşul asupra căruia şi-au pus puternic amprenta diaconul Coresi, Ioan Honterus, protopopii ortodocşi din familia Tempea, George Bariţiu, Gazeta şi Foaia sa, Titu Maiorescu şi Ciprian Porumbescu, istoricul Ioan Lupaş sau lingvistul Sextil Puşcariu. În 1963 obţine licenţa în Istorie la Universitatea „Babeş-Bolyai” iar în 1974 devine doctor în istorie cu teza „Răsunetul european al răscoalei lui Horea (1784-1785)”. Un rol esenţial în formarea sa ca istoric l-au avut Silviu Dragomir, Constantin Daicoviciu, David Prodan, Ştefan Pascu, Mihail Macrea, Mihail Dan, Francisc Pall dar şi alţii. Profesorul Nicolae Edroiu a avut o activitate ştiinţifică deosebită. Una dintre direcţiile de cercetare a vizat istoria medievală, domeniul pe care l-a abordat de pe poziţiile conferite de pregătirea solidă în zona ştiinţelor auxiliare ale istoriei, precum arheologia medievală, diplomatica, genealogia, biblioteconomia, în studiul paleografiilor, a celei româno-chirilică cu deosebire. Un interes deosebit a fost acordat de istoricul clujean perioadei premoderne şi moderne a României, cu privire specială asupra Transilvaniei. Este autor a peste 90 de cărţi şi a peste 550 de studii, articole, recenzii, dări de seamă, cronici, prefeţe, publicate într-un număr impresionant de reviste, în limba română, engleză, franceză, italiană, germană, maghiară etc. Profesorul Edroiu este inclus cu 320 titluri de cărţi şi studii de specialitate în Bibliografia Istorică a României, volumele I-XII (Editura Academiei Române, Bucureşti, 1969-2010) şi cu 35 titluri de cărţi şi studii în International Bibliography of Historical Sciences (Paris, München, volumele 37-38 – 70 pe anii 1968-1969 – 2001 apărute între anii 1972-2005). Şi-a adus o contribuţie majoră la elaborarea Tratatului de Istoria românilor, finalizat în anii 2001-2003, fiind colaborator la volumul V, coordonator şi autor al volumului VI, De la Europa Clasică la Europa Luminilor. 1711-1821, Bucureşti, Editura Enciclopedică, 2002. O temă importantă în abordările istoricului clujean a fost Răscoala lui Horea, situându-se printre marii ei istoriografi, ocupându-se mai ales de răsunetul ei pe plan internaţional. De asemenea, academicianul Nicolae Edroiu a fost unul dintre cei mai avizaţi specialişti în ştiinţele auxiliare ale istoriei, fiind de largă notorietate preocupările sale pentru paleografia româno-chirilică. O altă latură a activităţii sale a constituit-o cariera didactică, contribuind la formarea mai multor generaţii de cadre didactice, precum şi de istorici. De asemenea, din 2001 profesorul Nicolae Edroiu a deţinut funcţia de preşedintele Părţii române în Comisia Mixtă de Istorie Româno-Slovacă a Academiei Române şi a Academiei Slovace de ştiinţe, iar din 2010 preşedintele Părţii române în Comisia Mixtă de Istorie Româno-Ungare a Academiei Române şi a Academiei Ungare de ştiinţe.

Cosmin PURIŞ

Articole din aceeasi categorie

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *