Trei ani de investiţii la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Cluj (II)

Îmbunătăţirea serviciilor medicale, modernizarea serviciilor hoteliere şi de spitalizare, creşterea calităţii actului medical, a vizibilităţii spitalului şi a siguranţei pacientului, şi, nu în ultimul rând, dezvoltarea sustenabilă a serviciilor de suport tehnic, administrativ şi auxiliar – sunt cele patru direcţii de dezvoltare a Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Cluj pe care managerul ec. dr. Petru ŞUŞCA declară că şi le propune pentru noul mandat. Un mandat început în iulie, anul acesta, cu o nouă investiţie de mare valoare – achiziţionarea „celui mai performant microscop operator existent pe o secţie de chirurgie plastică şi microchirurgie reconstructivă din România”, pentru Compartimentului de Chirurgie Plastică şi Microchirurgie Reconstructivă al SCJU Cluj.

 – Cum s-a integrat spitalul, în aceşti trei ani din primul dvs mandat, în piaţa serviciilor medicale?

– Dincolo de dotarea cu echipamente de ultimă generaţie sau investiţia în resursa umană, am încercat să transformăm serviciile oferite de spital în unele competitive şi adaptate pieţei medicale.

În acest sens, aş vrea să punctez reorganizarea Laboratorului de Analize Medicale, proiect pe care l-am demarat aici şi pe care Ministerul Sănătăţii ar vrea să îl implementeze la nivel naţional. Pe scurt: Laboratorul funcţiona cu echipamente luate în comodat, pentru care spitalul trebuia să cumpere reactivi şi toate materialele necesare funcţionării aparatelor. În general, contractele de comodat cu titlu gratuit par foarte avantajoase pentru spital, dar ele, în realitate, în cele mai multe cazuri, generează costuri foarte ridicate la achiziţia de consumabile şi reactivi. Am luat, astfel, decizia de a renunţa la contractele de comodat şi de a organiza licitaţii deschise, pentru a obţine cel mai mic preţ per analiză. Proiectul a avut succes: laboratorul spitalului are, în acest moment, din informaţiile pe care le deţin, cele mai mici costuri cu analizele medicale din ţară.

Alte economii la bugetului spitalului s-au făcut prin reducerea semnificativă a costurilor (prin organizarea de licitaţii publice cu fază finală licitaţie electronică) la oxigen medicinal, materiale sanitare, energie electrică, gaz, sau reducerea cheltuielilor cu imagistica medicală (pacienţii nu mai sunt trimişi în alte centre pentru investigaţii imagistice). În plus, spitalul prestează servicii medicale către terţi, fapt care generează venituri suplimentare.

Anul 2016 a fost unul de cumpănă pentru spital, pentru că am primit şi vizita comisiei de acreditare. În urma acesteia, spitalul nostru a fost încadrat în categoria „nivel acreditat” pentru următorii cinci ani.

– Ce a fost cel mai greu, până acum, pentru managerul Petru Şuşca?

– Dincolo de toate dificultăţile generate de structura complexă a spitalului, precum şi dificultăţile în obţinerea de fonduri pentru diverse proiecte, au existat şi alte piedici în desfăşurarea normală a activităţii.

În primul rând, legislaţia actuală nu este adaptată realităţii şi, mai mult, există contradicţii la nivel legislativ. Mai apoi, încă există o mentalitate conservatoare şi reticentă la schimbare din partea unor angajaţi. Este foarte greu să te schimbi când în zeci de ani te-ai deprins cu anumite cutume, anumite obiceiuri. Tot la capitolul dificultăţi, aş aminti colaborarea deficitară şi îngreunată cu Comisia Zonală a Monumentelor Istorice sau cu Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare.

Suplimentar, doar în 2016, pe lângă faptul că spitalul a trecut printr-un proces de acreditare, au mai existat două corpuri de control ale ministrului Sănătăţii, precum şi corpul de control al primului ministru, care a plecat din spital în ajun de Crăciun. Toate aceste controale au suplimentat volumul de muncă depus de angajaţi şi de conducere.

– Cum apreciaţi colaborarea de până acum cu UMF Cluj?

– În mod cert, faptul că o parte dintre medicii care îşi desfăşoară activitatea în spitalul nostru sunt, în acelaşi timp, cadre didactice de prestigiu la Universitatea de Medicină şi Farmacie „Iuliu Haţieganu”, nu face decât să ne onoreze şi să sporească notorietatea SCJU Cluj. Pacienţi din toată ţara apelează cu speranţă la medicii noştri, tocmai pentru că au încredere în tradiţia longevivă a şcolii medicale clujene.

În aceeaşi măsură, activitatea de învăţământ produce medici tineri capabili şi talentaţi, care au modele de la care să înveţe. De cele mai multe ori, în limita posturilor disponibile, medicii tineri aleg să îşi continue activitatea în cadrul spitalului, având la dispoziţie numeroase specialităţi şi oportunităţi de dezvoltare profesională. Politica de managament pe care am implementat-o în ultimii ani, şi pe care o voi continua, include încurajarea şi sprijinirea noilor generaţii de medici.

– Cum a funcţionat relaţia spitalului cu Casa de Asigurări de Sănătate Cluj?

– Relaţia cu Casa de Asigurări de Sănătate Cluj reflectă, în fond, imperfecţiunile sistemului sanitar din România. Aş face câteva precizări preliminare, astfel încât cititorii să înţeleagă concret ce se întâmplă şi de ce, uneori, sunt nevoiţi să aştepte o lună-două pentru a beneficia de, să zicem, investigaţii imagistice gratuite.

În primul rând, cuantumul sumelor alocate de CAS pentru serviciile medicale se calculează prin înmulţirea numărului de externări estimate a se realiza cu un indice de complexitate (ICM) mediu, calculat la nivel de spital, prevăzut în norme, şi tariful prevăzut în norme. Simplificat: suma alocată = nr. externări estimate x ICM mediu x tarif. Tariful, în cazul spitalului nostru, este de 1.850 lei/ caz. În acelaşi timp, sumele realizate de spital se calculează prin înmulţirea valorii relative a fiecărui caz cu tariful din norme. Sumele obţinute pot fi mai mari sau mai mici decât cele contractate, datorită valorilor relative (complexităţii cazurilor). Având în vedere cazurile grele care vin din toată regiunea nord-vest la Cluj, precum şi fluxul mare de pacienţi, spitalul depăşeşte în fiecare an suma alocată contractual. Depăşirile de contract nu sunt decontate şi reprezintă cheltuiala efectivă a spitalului. În ultimii trei ani, suma totală realizată peste contract şi nedecontată este de peste 14.000.000 lei. Adică, peste trei milioane de euro!

Să ducem discuţia mai în amănunt. Pentru investigaţiile imagistice de care aminteam mai sus (CT, RMN, radiolografii, mamografii etc.), Casa alocă lunar o anumită sumă. La un număr mare de pacienţi şi având în vedere suma lunară destul de mică alocată de CJAS pentru investigaţii imagistice, fondurile se epuizează în primele zile ale fiecărei luni, aşa încât suntem nevoiţi să generăm liste de aşteptare. Pentru pacienţii internaţi, durata de aşteptare pentru un CT sau RMN este de maximum o săptămână, iar pentru cei care vin în ambulator şi sunt dependenţi de existenţa fondurilor de la CJAS, durata de aşteptare este între o lună şi jumătate şi două luni. În concluzie, pentru investigaţii imagistice, la nivelul spitalului, beneficiem de cele mai performante echipamente, dar nu avem alocate suficiente fonduri din partea CAS Cluj!

– Relaţia cu Ministerul Sănătăţii cum a funcţionat?

– Aş califica relaţia cu MS drept productivă. În general, din sumele pe care le-am solicitat, au fost alocate o parte, în urma unor eforturi susţinute şi insistente. În absenţa mult discutatului spital regional de urgenţă, SCJU Cluj umple un gol imens în ceea ce priveşte asigurarea medicinei de urgenţă. În consecinţă, a fost în interesul fiecărei guvernări să asigure funcţionarea optimă a spitalului.

– Ce v-a bucurat cel mai tare din ceea ce aţi reuşit să faceţi până acum pentru spital?

– Vă pot răspunde la întrebare din două perspective. Într-o primă postură, cea de manager, mă bucură dotările cu echipamente medicale de înaltă performanţă din ultimii trei ani. Pot spune că, din perspectiva imagisticii medicale, cel puţin, suntem în top, în România, cu patru echipamente de computer tomografie şi trei echipamente de rezonanţă magnetică.

Dintr-o postură umană, mă bucură faptul că, împreună cu tot personalul, am reuşit să oferim pacienţilor condiţii mai bune de diagnostic, tratament şi spitalizare şi, dincolo de toate, am reuşit să le dăm speranţă şi o şansă la o viaţă sănătoasă.

Cu toate acestea, în ceea ce priveşte creşterea calităţii serviciilor hoteliere, având în vedere vechimea acestor clădiri, mai este nevoie de mulţi bani şi multă muncă.

– Ce, şi de ce, nu aţi reuşit să faceţi din ceea ce v-aţi propus, în primul mandat?

– Consider că, în ceea ce priveşte modernizarea şi reabilitarea secţiilor, se putea face mai mult, dar având în vedere că fondurile pentru reparaţii curente şi capitale au fost insuficiente, raportat la numărul mare de clădiri aflate în administrarea spitalului, am realizat maximul posibil.

Aşa cum am precizat într-un interviu anterior, amenajarea bucătăriei centrale şi implementarea sistemului modern de servire a mesei reprezintă încă probleme de rezolvat. Procesul este de amploare, îngreunat adesea de dificultatea obţinerii avizelor necesare pentru demararea lucrărilor. În plus, e nevoie de conjugarea mai multor factori. De exemplu, în cazul bucătăriei trebuie sincronizate mai multe licitaţii: amenajarea spaţiului, achiziţia echipamentelor, precum şi a serviciilor de preparare, furnizare şi transport al mâncării, pe perioada lucrărilor de amenajare a spaţiului. Este un proiect la care ţin foarte mult şi care va fi finalizat în acest an cu finanţare integrală din venituri proprii. Valoarea totală a proiectului este de circa 2.500.000 lei, din care aproximativ 1.750.000 lei reprezintă dotări.

– Care sunt principalele dvs proiecte pentru următorii trei ani?

– În acest nou mandat, mi-am propus patru direcţii mari de dezvoltare: îmbunătăţirea serviciilor medicale, modernizarea serviciilor hoteliere şi de spitalizare, creşterea calităţii actului medical, a vizibilităţii spitalului şi a siguranţei pacientului, şi, nu în ultimul rând, dezvoltarea sustenabilă a serviciilor de suport tehnic, administrativ şi auxiliar.

– Câteva exemple concrete…?

– Aş aminti aici, pentru următorii ani, proiectele de reabilitare şi modernizare a Secţiilor Clinice Ortopedie şi Traumatologie I-II şi a blocului operator aferent. Modernizate vor fi şi Secţiile clinice Neurologie I, II, Cardiologie I. De asemenea, Compartimentul de Chirurgie Plastică şi Microchirurgie Reconstructivă va fi dotat cu echipamente medicale performante, necesare în special tratamentului pacienţilor arşi. Un microscop operator foarte performant a ajuns deja şi funcţionează în cadrul Compatimentului.

În acest an, Ministerul Sănătăţii a alocat aproximativ două milioane de lei pentru achiziţia de echipamente medicale (aparat de anestezie şi seringă automată, compatibile RMN, videogastroscop, videocolonoscop). Am mai primit de la Consiliul Local 1.452.000 lei şi 390.000 lei de la Consiliul Judeţean, pentru continuarea lucrărilor la nivelul secţiilor şi la acoperişul clădirii care deserveşte serviciul administrativ. Din venituri proprii, vom aloca aproximativ 4.300.000 pentru modernizarea bucătăriei, pentru plata ratelor pentru RMN şi vom continua procesul de dotare cu echipamente de ultimă generaţie. Toate aceste investiţii care presupun reabilitarea şi modernizarea clădirilor vor fi în strânsă legătură cu stadiul şi evoluţia lucrărilor la noul spital regional.

– Sunteţi optimist în privinţa demarării lucrărilor la spitalul regional de urgenţă? Şi, dacă aceste lucrări chiar vor începe, mai are rost să fie cheltuiţi bani pentru repararea şi modernizarea secţiilor SCJU Cluj, care funcţionează în clădiri foarte vechi? Care va fi politica dvs, în acest sens?

– Dacă mă întrebaţi acum câteva luni, eram sceptic. Însă astăzi, da, sunt optimist în privinţa demarării lucrărilor la spitalul regional. În acest sens, am participat, recent, la discuţii, la sediul UMF, cu reprezentanţi ai MS, ai  consultantului responsabil cu cele trei proiecte regionale, reprezentanţi BEI (Banca Europeană de Investiţii), reprezentanţi ai Universităţii, ai DSP şi mai mulţi manageri de spitale din Cluj. S-a vorbit, în cadrul întâlnirii, despre situaţia actuală, problemele cu care se confruntă spitalele şi problemele majore care trebuie soluţionate, odată cu edificarea noului spital. În procesul de reabilitare şi modernizare a clădirilor va trebui, într-adevăr, să ţinem cont de faptul că, la acest moment, Spitalul Clinic Regional de Urgenţă prinde contur, ceea ce presupune că o parte din secţiile spitalului vor fi relocate în cadrul acestui nou spital.

Între timp, însă, Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă trebuie să îşi asume în continuare rolul de spital regional de urgenţă, dar şi să îşi pregătească strategia de dezvoltare după punerea în funcţiune a Spitalului Clinic Regional de Urgenţă Cluj. Consider că, până la edificarea şi darea în folosinţă a spitalului regional, este nevoie, în continuare, de alocarea de resurse financiare, pentru a le asigura pacienţilor noştri de azi condiţii optime de spitalizare şi de tratament.

M. TRIPON

 

Articole din aceeasi categorie