Trei ani de investiţii la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Cluj (I)

Ca să preiei conducerea unui spital (să te înhami, ar spune unii) cu o datorie de aproape 14.000.000, îţi trebuie nu doar curaj, cât mai ales încredere în capacitatea ta de a face faţă unei astfel de provocări. Managerul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă, ec. dr. Petru ŞUŞCA, le-a avut pe amândouă.

A reuşit, într-un an, plata datoriilor către furnizări, iar din 2014 până în prezent, spitalul nu doar că a încheiat fiecare an fără datorii, ci, în plus, a avut excedent bugetar. Mai mult decât atât, valoarea totală a investiţiilor, doar în achiziţia de echipamente medicale, în primul său mandat, a  fost de aproximativ 26 milioane lei, faţă de anul 2013, când nu fusese achiziţionat nici un echipament medical. Şi, bineînţeles, investiţiile nu s-au rezumat numai la echipamente medicale.

– Aţi candidat şi, în 9 iunie, anul acesta, aţi fost declarat câştigător al concursului pentru ocuparea postului de manager al Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Cluj. Ce v-a convins şi ce v-a motivat să candidaţi pentru un nou mandat?

– Mandatul anterior a reprezentat una dintre cele mai mari provocări ale carierei mele de până acum. La preluarea mandatului, în 2013, cunoşteam problemele cu care urma să mă confrunt, însă, mă văd nevoit să recunosc, nu am anticipat dimensiunea şi complexitatea lor, date, în principiu, de mărimea spitalului (3.000 de angajaţi), diversitatea secţiilor şi a patologiei tratate în aceste secţii, precum şi structura pavilionară a spitalului (reamintesc, funcţionăm în peste 30 de clădiri distincte).

Rezumând perioada petrecută în funcţia de manager al spitalului, pot spune că am încheiat o bună parte din proiectele pe care le aveam iniţial. Cu toate acestea, mai sunt multe de schimbat şi de îmbunătăţit, mai ales în ceea ce priveşte reabilitarea şi modernizarea clădirilor vechi de peste 100 de ani, care deservesc secţiile clinice.

Aşadar, motivaţia de a candida a fost dublă: dorinţa de a „creşte” profesional şi, deopotrivă, dorinţa de a continua şi de a finaliza proiectele începute în primul mandat, pentru a transforma Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă într-unul dintre cele mai performante din ţară.

– Cum s-a desfăşurat concursul? Au existat emoţii?

– Emoţiile sunt inerente, când te afli în faţa unui examen, chiar dacă am venit după o experienţă de 3 ani şi jumătate la conducerea acestui spital. Concursul a constat în două etape. La prima etapă s-au înscris doi candidaţi, unul fiind respins după verificarea dosarelor, întrucât nu îndeplinea toate criteriile legale. După prima etapă a urmat susţinerea publică a planului de management, în faţa unei comisii, în data de 9 iunie, iar la aceasta, pe lângă membrii comisiei, au asistat Marius Ungureanu, fost ministru secretar de stat în MS, şi Nicolae Mihu, avocat şi consilier MS, persoane care au participat şi la redactarea Ordinului MS care stă la baza organizării concursului. Noul contract de management a intrat în vigoare începând cu luna iulie.

– Pentru că sunteţi, de la începutului lui iulie, „noul” manager al SCJU Cluj, cred că se cuvine o privire în urmă. Cum aţi găsit spitalul la preluarea funcţiei, în octombrie 2013, şi ce aţi făcut pentru dezvoltarea şi modernizarea SCJU Cluj în cei trei ani şi jumătate?

– Au fost, în mod cert, ani dificili. Aşa cum am afirmat şi în interviurile anterioare, am preluat spitalul, în 2013, cu datorii către furnizori în cuantum de 13.383.760 lei, echipamente medicale învechite, care generau costuri de service foarte mari, clădiri care necesitau în cea mai mare parte reparaţii capitale şi o structură de personal cu foarte multe posturi vacante. Prioritară, deci, la începutul mandatului, a fost plata datoriilor către furnizori. Din 2014 până în prezent, spitalul nu doar că a încheiat fiecare an fără datorii, ci, în plus, a avut excedent bugetar.

Am reuşit să investim considerabil, inclusiv din veniturile proprii realizate de către spital, în dotarea laboratoarelor, a secţiilor şi serviciilor auxiliare ale spitalului, în vederea creşterii calităţii actului medical, a serviciilor hoteliere şi, totodată, a gradului de satisfacţie a pacientului.

– Haideţi să le luăm pe rând.

– Pentru Laboratorul de Radiologie şi Imagistică Medicală, care, atunci când am preluat primul mandat, funcţiona cu echipamente medicale vechi de peste 15 ani, au fost achiziţionate, în 2015 şi 2016, un computer tomograf, un mamograf digital, aparate de radiografie digitale şi două aparate de rezonanţă magnetică, toate de cea mai înaltă performanţă, cu garanţii full service, de cinci şi respectiv zece ani. Ţinând seama de aceste investiţii, la acest moment Laboratorul este unul dintre cele mai dotate şi performante laboratoare de imagistică medicală din România, dacă nu chiar cel mai performant.

La fel de importantă este achiziţia, în 2016, a unui a unui aparat de radiografie digitală şi a unui CT pentru Unitatea de Primire a Urgenţelor, ceea ce permite pacienţilor critici un acces rapid la investigaţiile imagistice, aceştia nemaifiind transferaţi între pavilioanele spitalului. Amintesc aici şi achiziţia unui angiograf digital pentru Laboratorul de Angiografie şi Cateterism Cardiac, a unui videoecoendoscop pentru Secţia Clinică Gastroenterologie, precum şi a opt ecografe performante pentru secţiile spitalului. De asemenea, a fost instalat, la finele anului trecut, un sistem informatic PACS, destinat vizualizării şi arhivării imaginilor medicale.

Aş mai aminti, în 2016, dotarea Serviciului de Anatomie Patologică cu echipamente moderne de laborator (două microscoape pentru diagnostic histologic şi citologic, procesor de ţesuturi, staţie de includere în parafină). Ca o observaţie: pentru Anatomie Patologică nu se mai cumpărase nici un aparat din 2006!

O altă direcţie de dezvoltare a vizat dotarea secţiilor de terapie intensivă şi a blocurilor operatorii cu echipamente specifice: ventilatoare, mese de operaţie, truse de osteosinteză, seturi de laparoscopie, aparate de anestezie, monitoare pentru funcţii vitale, autoclave cu aburi, paturi pentru ATI, seringi automate, injectomate, defibrilatoare etc.

Valoarea totală a investiţiilor în achiziţia de echipamente medicale în primul mandat a  fost de aproximativ 26 milioane lei, în comparaţie cu anul 2013, când nu a fost achiziţionat nici un echipament medical.

– Ştiu că v-a preocupat nu doar achiziţia de aparatură şi echipamente medicale, ci şi reabilitarea şi modernizarea secţiilor spitalului. Ce aţi reuşit, pe această linie, în primul mandat?

– Aşa este, o altă dimensiune consistentă a investiţiilor din aceşti ani a constat în reparaţiile curente şi capitale, de reabilitare şi modernizare. Reparaţii capitale s-au efectuat la trei clădiri: cea de pe str. Moţilor nr. 33, în care îşi desfăşoară activitatea Compartimentul de Chirurgie Orală şi Maxilo-Facială, cea de pe str. Clinicilor nr. 3-5, în care îşi desfăşoară activitatea Laboratorul Radiologie şi Imagistică Medicală, şi s-au început lucrările la acoperişul pavilionului cu funcţiuni administrative.

Au fost finalizate şi lucrările de reparaţii capitale la clădirea care deserveşte secţia clinică Diabet Zaharat. Prin fondurile de la Banca Mondială, au fost finalizate lucrările de reparaţii capitale la pavilionul care deserveşte secţiile clinice Obstetrică-Ginecologie I, II şi Neonatologie I. Cele mai importante lucrări de reparaţii curente s-au efectuat la Laboratorul de Endoscopie Digestivă, la Ortopedie-Traumatologie I şi II, ATI I, ATI II Neurochirurgie, finalizarea lucrărilor de la Ambulatoriul Dermatologie, amenajarea spaţiului în vederea instalării echipamentului CT de la Neurochirurgie, igienizarea saloanelor şi amenajarea vestiarelor, laborator, boxe pentru deşeuri medicale la Ginecologie III (Stanca), UPU (amenajare spaţiu CT şi RX digital), clădirea Medicală II – laborator analize, laborator radiologie şi saloane, oficii şi camere de gardă în clădirea Medicală I.

În pavilionul care deserveşte Secţia Clinică Diabet Zaharat s-a amenajat un punct de recoltare pentru Laboratorul de Analize Medicale. S-au mai amenajat două puncte de recoltare pentru Laboratorul de Analize Medicale în clădirea de pe strada Victor Babeş nr. 1. A fost finalizată procedura de licitaţie şi au fost demarate lucrări de reabilitare şi modernizare a Blocului Operator şi Terapiei Intensive care deserveşte secţiile clinice Chirurgie Generală II şi Chirurgie Vasculară.

S-au făcut, de asemenea, lucrări de amenajare a spaţiilor de sterilizare, pentru mai multe secţii ale spitalului. În plus, am reuşit să modernizăm lifturile din clădirea Medicală I, de la Ortopedie, şi cele două lifturi din clădirea UPU. Au fost făcute şi lucrări exterioare – amenajare curte, pavaje, rampe de acces, înlocuirea cablurilor electrice, reabilitarea scărilor exterioare etc., în contextul în care spitalul administrează o suprafaţă de aproximativ 10 hectare.

– Ce măsuri aţi luat pentru eficientizarea structurii şi a resurselor disponibile?

– Ca măsură de eficientizare a structurii spitalului, în 2014 am redus numărul de paturi, de la 1.764, la 1.542. Multe din aceste paturi existau doar pe hârtie, deci nu puteau fi utilizate pentru pacienţi. La baza propunerii de reoganizare au stat indicatorii din perioada 2011-2013: numărul de paturi, numărul de pacienţi şi zile contabile, numărul de pacienţi externaţi, ICM contractat/ ICM realizat, indicatorii de performanţă, suprafaţa efectivă a saloanelor, personalul medical şi auxiliar angajat în secţiile respective.

De asemenea, au fost reorganizate liniile de gardă. Ordinul 870/01.07.2004 actualizat,  prevede o linie de gardă la un număr de 70 de paturi, ceea ce, la nivelul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Cluj-Napoca, pentru un număr de 1.542 de paturi, ar corespunde un număr de 22 de linii de gardă. Ţinând cont de organizarea pavilionară a Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Cluj-Napoca, Ministerul Sănătăţii a aprobat, în mod excepţional, funcţionarea a 33 linii de gardă, care să asigure asistenţa medicală. Ca măsură de restructurare, au fost desfiinţate anumite linii de gardă, însă, pentru asigurarea urgenţei, au fost înfinţate linii de gardă pentru ATI Chirurgie II, pentru Cardiologie II USTAC (Unitatea pentru Susţinere şi Terapie Acută Cardiacă) şi două linii de gardă la domiciliu pentru Chirurgie Plastică şi Chirurgie Vasculară.

La preluarea mandatului, au existat cazuri în care medicii de chirurgie plastică, vasculară, ortopedie efectuau benevolat în asigurarea urgenţelor respective, însă astăzi nu mai este cazul. Mai mult decât atât, în acest an dorim transformarea liniei de gardă la domicliu în gardă permanentă de chirurgie vasculară şi înfinţarea unei linii de gardă dedicate pentru tratamentul accidentelor vasculare cerebrale acute.

Au fost reorganizate secţii, prin reducerea şi comasarea unor secţii, şi, după trei ani de la această reorganizare, pot spune că măsurile luate şi-au demonstrat eficienţa.

– În ce măsură aţi reuşit să reduceţi deficitul de personal, al spitalului?

– În privinţa resurselor umane am aplicat o politică eficientă, aflată în sinergie cu obiectivele strategice de management, concentrată pe asigurarea personalului necesar pe specialităţi, categorii profesionale şi locuri de muncă, corelată cu structura organizatorică a spitalului, cu statul de funcţii aprobat, cu normativul de personal în vigoare, respectând încadrarea în resursele financiare cuprinse în bugetul de venituri şi cheltuieli.

Gradul de ocupare a posturilor este inferior faţă de numărul aprobat prin statul de funcţii de personal. La sfârşitul lui 2013 existau aproape 500 de posturi vacante, pe când, la sfârşitul lui 2016, aproximativ 390. Cea mai crescută rată de ocupare a posturilor s-a înregistrat în cazul asistenţilor medicali: deficitul în 2013 era de 239, iar în 2016, de 120.

Gradul de acoperire a posturilor este un aspect îngrijorător în condiţiile în care spitalul trebuie să funcţioneze în regim de 24 de ore din 24, şapte zile din şapte.

– Cum s-a integrat spitalul, în aceşti trei ani, în piaţa serviciilor medicale?

(Răspunsul, în ediţia de marţi, 25 iulie, a ziarului Făclia)

M. TRIPON

Articole din aceeasi categorie