Tradiţie şi inovaţie în învăţămîntul agricol din Transilvania

  La Editura AcademicPres a apărut primul volum din lucrarea cu acest titlu coordonată de către d-nii Doru Pamfil, Ioan-Aurel Pop şi Ioan Bolovan, reputaţi profesori universitari şi oameni de ştiinţă. Este vorba despre o istorie a Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară (USAMV) Cluj-Napoca, de la începuturi pînă în 1945.
Impresionantă prin conţinutul şi forma sa ştiinţifică, lucrarea este alcătuită din şase capitole structurate tematic astfel: I. Prologul învăţămîntului agricol superior din Cluj; II. Premisele înfiinţării acestui învăţămînt; III. Înfiinţarea Institutului Agronomic Cluj – Mănăştur şi primii săi ani de funcţionare (1869 – 1906) inclusiv transformarea sa în Academia de Agricultură (1906 – 1918); IV. Transformările din perioada interbelică, începînd cu 1918 şi pînă la activitatea sa ca Academie de Înalte Studii Economice, pînă în 1929; V. Consolidarea statutului Academiei de Agricultură în perioada 1929 – 1940; VI. Facultatea de Agronomie Cluj – Timişoara (1940 – 1945). Autorii acestor capitole sînt, în ordine alfabetică: Loredana Baciu, prof. dr. Ioan Bolovan, Alexandru-Bogdan Bud, Ciprian Butnaru, Vasile Lechinţan şi acad. prof. dr. Ioan-Aurel Pop. Prefaţa este semnată de prof. univ. dr. Doru Pamfil, rectorul USAMV Cluj-Napoca.
De la început şi pe întreg traseul volumului, se remarcă tratarea amănunţită a învăţămîntului agricol ardelean respectiv clujean într-un cadru social-politic, economic (desigur, în special din perspectiva agriculturii), ştiinţific şi cultural cuprinzător (în plan intern dar şi, în situaţii excepţionale, în plan internaţional, european). Cadru care explică necesitatea istorică a acestui învăţămînt, conexiunile specifice cu celelalte domenii ale vieţii materiale şi spirituale ale provinciei, dificultăţile inerente şi depăşirea lor, etapele dezvoltării precum şi rezultatele sale didactic-educative, ştiinţifice şi economico-sociale. Astfel se cuvine să fie evidenţiată atît varietatea şi complexitatea problemelor, cît şi profunzimea şi acurateţea analizei lor – toate acestea girate de prestigiul ştiinţific şi probitatea autorilor. Mulţumită acestor calităţi, lucrarea ne oferă o perspectivă panoramică a Transilvaniei de odinioară cu scopul înţelegerii adecvate a situaţiei agriculturii şi învăţămîntului din această provincie. Peste tot ni se înfăţişează Clujul academic, dezvoltarea sa materială şi cultural-urbanistică, personalităţile şi evenimentele sale politice şi culturale. Într-un cuvînt, o frescă vie şi veridică a Transilvaniei, a realităţilor sale rurale şi agricole care au făcut necesară şi posibilă înfiinţarea şi dezvoltarea învăţămîntului agronomic în unitate cu celelalte tipuri şi profile ale învăţămîntului. Învăţămînt care, încă de la înfiinţarea acestei instituţii (1869) a fost un echivalent ardelean al unor instituţii similare din centrul austriac al Europei.
Materialul documentar valorificat de către autori, corespunzător multitudinii de probleme cercetate, este de o bogăţie cu totul excepţională. Continuînd investigaţiile anterioare, autorii au recurs la o seamă de informaţii suplimentare despre situaţia geografică, istorică, social-politică a Transilvaniei şi Clujului, precum şi la o serie de piese documentare din arhivele şi manuscrisele personale ale unor foşti profesori şi rectori – Mihai Şerban şi Emil Negruţiu, documente pînă acum puţin cunoscute sau chiar inedite.
Renăscută prin aceste documente, Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară din Cluj-Napoca ni se prezintă în toată măreţia sa. Parcurgîndu-i monografia, ai impresia că participi tu însuţi la evenimentele trecutului său; sînt evocate pentru fiecare din vîrstele sale baza materială şi edilitar-gospodărească, învăţămîntul teoretic şi practica agricolă, profesorii şi studenţii, cercetarea ştiinţifică, viaţa academică şi studenţească, excursiile şi petrecerile studenţeşti, activităţile cultural-sportive, cursurile de popularizare şi de specializare (aşa numita „extensiune universitară”), relaţiile cu universităţile similare din ţară şi străinătate etc.
O menţiune specială pentru ilustraţiile publicate pe fiecare pagină, ilustraţii care evocă nu numai evoluţia edilitară a universităţii, ci şi a Clujului şi altor centre din Transilvania.
Lucrarea este dedicată, aşa cum arată acad. prof. dr. Doru Pamfil, rectorul USAMV Cluj-Napoca, „tuturor celor care au contribuit la dezvoltarea învăţămîntului agricol din Transilvania şi care, prin activitatea lor, au lăsat o amprentă în paginile de aur ale Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară”. În acelaşi timp considerăm că ea se adresează, stimulativ, generaţiilor de profesori, cercetători şi studenţi care continuă tradiţiile acestei instituţii. Aşteptăm cu mare interes următoarele volume care vor trata evoluţia USAMV Cluj-Napoca în perioada postbelică – realizările şi perspectivele sale actuale şi viitoare.
Lector dr. Mihai CUCERZAN

Articole din aceeasi categorie

    Nu exista articole asemanatoare