Minune: Curtea de Conturi laudă Aeroportul Cluj!

Un raport de audit al performanței aeroporturilor, realizat de Curtea de Conturi a României, laudă activitatea Aeroportului Internațional ”Avram Iancu” Cluj, care nu doar că și-a administrat eficient investițiile făcute, dar a și reușit să obțină profit chiar și în perioada de pandemie.

Curtea de Conturi, una dintre cele mai exigente instituții din țară, apreciază că în 5 dintre cele 11 aeroporturi regionale – Cluj, Oradea, Sibiu, Suceava și Iași – patrimoniul a fost administrat și exploatat în mod performant, beneficiile implementării investițiilor creând premisele creșterii eficienței utilizării aeroporturilor și a atractivității acestora. Potrivit auditorilor, majoritatea investițiilor planificate nu au fost realizate nici la aeroporturile regionale, dar nici la aeroporturile din Capitală. Astfel, lipsa investițiilor în infrastructura aeroportuară din România, în condițiile creșterii semnificative a traficului aerian, a impus restricții de operare, afectând performanța aeroportuară și scăzând gradul de satisfacție a pasagerilor.

Conform raportului, în perioada 2014-2019, cele mai multe dintre aeroporturile regionale nu au putut să-și susțină activitatea din venituri proprii, fiind dependente de alocările financiare de la bugetele locale sau de stat. Doar aeroporturile din Iași și Cluj au înregistrat profit. De asemenea, începând cu anul 2019, aeroportul din Suceava a înregistrat profit, devenind independent financiar.

De asemenea, în aceeași perioadă, la 8 dintre cele 11 aeroporturi regionale auditate, infrastructura terminalelor de pasageri a fost utilizată sub capacitate. Excepție au făcut aeroporturile din Cluj, Craiova și Iași. La Craiova, au existat situații în care capacitatea de procesare a pasagerilor a fost depășită, infrastructura devenind subdimensionată, în principal la orele de vârf. La Iași, infrastructura aeroportuară a fost utilizată la capacitate maximă, iar la Cluj infrastructura a fost subdimensionată, raportat la evoluția traficului aerian înregistrat pe aeroport.

Cea mai criticată a fost Compania Națională Aeroporturi București (CNAB), unde ”amânarea programelor investiționale s-a suprapus creșterii nejustificate a numărului de angajați și dublării cheltuielilor de personal în 2019 față de 2014”. În raport se apreciază că majorarea exponențială a traficului de pasageri, dar și contrângerile de arhitectură ale Aeroportului Internațional ”Henri Coandă” București – Otopeni, au dus la aglomerări în zonele de terminal, pe anumite intervale de vârf de trafic, precum și la creșterea timpilor de aşteptare pentru formalitățile de control. Cu toate acestea, activitatea financiară a CNAB a înregistrat rezultate pozitive, ca urmare a creșterii semnificative a traficului aerian și a majorării veniturilor din tarifele practicate de aeroport. Aeroportul Internațional București Băneasa – ”Aurel Vlaicu” a obținut rezultate negative, generate de subutilizarea infrastructurii aeroportuare.

Privind compania TAROM, auditul arată că aceasta genera, în 2019, 17% din totalul veniturilor aeronautice pentru CNAB, deși situația financiară a companiei s-a deteriorat constant.

V.D.